characters characters

Cum te schimba nasterea unui copil

Propus de: Totul despre Mame   |   27 mai 2013    |   1427 vizualizări

Varsta: 3 - 6 ani, 6 - 11 ani, 11 - 15 ani, 15 - 18 ani, 18 ani +.

Pentru multe femei, a avea un copil inseamna a pierde libertatea de care s-au bucurat pana atunci. Acest lucru le determina sa amane momentul in care au un copil. Insa acest rationament poate duce cu usurinta la renuntarea la ideea de a avea un copil – pentru ca pana cand poti amana? Pana cand decizi ca libertatea nu mai are valoare? La patruzeci, patruzeci si cinci de ani?

Femeile care se tem de pierderea libertatii trebuie sa stie ca un copil nu iti rapeste libertatea mai mult decat o face o relatie de lunga durata sau serviciul cu norma intreaga. Insa un copil te schimba. Intr-un mod imprevizibil si misterios – nu poti sti dinainte cum te va schimba rolul de mama.  Lucru care te poate incanta, daca iti place adrenalina, sau te poate speria de-a binelea daca pentru tine este importanta previzibilitatea.

Am putut forma o lista de simptome frecvent intalnite la mamele din jurul meu si la mine insami, in special. Desigur, acest lucru nu inseamna ca acestea apar la toate mamele – nu exista nicio regula si nu poti sti sigur care dintre aceste schimbari vor aparea si la tine. Nu poti alege si nu poti negocia transformarile prin care vei trece dupa ce devii mama. Vorbim in randurile urmatoare despre fiinta noua care devii o data ce ai iesit din maternitate cu bebelusul in brate.

Poti deveni ultrasensibila

Povestile triste despre copii si mame m-au impresionat puternic dintotdeauna, chiar daca fac parte din opere de fictiune. Dupa ce am devenit mama insa, am inceput sa evit asemenea informatii in mod sistematic, pentru ca, in caz contrar, ajung sa ma bantuie.

Poti deveni mai prevazatoare
Cand ai un copil, viitorul se planifica altfel:). Devii experta in planuri pe termen, scurt, mediu si lung, iar cele pe termen foarte lung (pentru atunci cand nu vei mai fi) incep sa iti dea tarcoale. Poti incepe sa te gandesti ca vrei sa ii vezi pe copii ajunsi adulti impliniti si asezati la casa lor, asa cum iti amintesti ca gandea mama ta cand erai de varsta copiilor. Ceea ce te poate face sa te opresti din reverie si sa mergi totusi sa iti faci o asigurare de viata. Pentru ca nu strica nicoidata, nu-i asa?

Poti incepe sa faci economii
Chiar daca pana acum ai gandit despre bani ca sunt facuti pentru a fi cheltuiti, este posibil sa iti dai seama ca micile cheltuieli personale (o carte, un film, o bijuterie) trec pe planul secundar, dupa „viitorul copilului”. Brusc, iti dai seama cati bani ai fi putut economisi daca nu i-ai fi cheltuit pe maruntisuri pe vremea cand erai o fata de doar 20 ani.

Te poti transforma in propria ta mama
Intr-o zi, mai devreme sau mai tarziu, iti vei da seama ca folosesti replicile mamei tale sau ii repeti comportamentul atunci cand copiii se cearta in jurul tau desi tu ai treaba sau cand esti singura care face curat in casa.  Sau iti poti aminti ca, la fel ca tine acum, si mama ta se trezea inaintea tuturor, pentru a pregati micul dejun pentru intreaga familie.
Daca te bucura sau te sperie acest lucru, depinde de felul in care ai relationat cu propria mama:).

Poti deveni mai organizata (cea mai organizata )
Daca inainte de a fi mama, ai fost acel gen de persoana care intarzie mereu la intalniri si pe drum uita si motivul pentru care se intalneste cu prietenele, cand devii mamica, ai toate sansele sa dezvolti calitatile complet opuse:). Am o astfel de prietena, care s-a schimbat radical dupa venirea pe lume a copiilor, de la cea mai dezorganizata la cea mai organizata si flexibila persoana pe care o cunosc. Se mai intampla sa piarda pasapoartele copiilor sau sa ii lase la gradinita crezand ca e randul sotului sa ii ia acasa, dar gaseste intotdeauna o solutie.
 Oricare ar fi schimbarile prin care vei trece, nu e cazul nici sa te sperii, nici sa te entuziasmezi: a fi parinte nu te transforma brusc intr-o persoana mai responsabila. Nu te transforma nici intr-o alta persoana. Te transformi, insa in mod subtil, treptat si aproape fara sa iti dai seama.

Intr-o zi insa, asteptand la semafor sau pur si simplu mergand pe stada, iti trece un gand fugar prin minte: nu vei mai fi niciodata cu adevarat singura.

Pe tine cum te-a schimbat aparitia copilului tau?

Comentează:
3 comentarii

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul
    *Camp obligatoriu
  • Caciula 2 Ioana
    Caciula 2 Ioana    03.06.2013 - 22:43
    @Stefan: De multe ori,nasterea unui copil aduce si schimbari majore in viata psihologica a parintilor, in sensul ca apar trairi emotionale intense, care au legatura cu propriile experiente din copilarie si cu familia de origine. Este important sa stiti ca aceste trairi pe care le aveti acum au impact emotional si asupra copilului, care inconstient reactioneaza la emotiile parintilor. Cred ca ar fi important sa aveti sprijinul familiei, prietenilor, pentru a privi in mod pozitiv aceasta experienta unica si extraordinara a parentalitatii si pentru a va putea bucura de copilul dvs. V-ar ajuta cu siguranta si un psiholog.
  • clarissa33_sp
    clarissa33_sp    30.05.2013 - 09:04
    La inceput, cand copilul este foarte mic si depinde foarte mult de parinti, senzatia de sufocare despre care vorbesti este destul de frecventa printre parinti. Asadar, nu esti singurul care trece prin momente grele. In timp, vei invata sa faci fata grijilor mai usor si sa nu le percepi ca "griji", ci ca pe probleme care pot fi rezolvate. Cand simti ca nu faci fata problemelor, cere ajutor celor din jur:). Apoi, referitor la jungla in care traim - este singura pe care o avem si nu e doar suferinta pe lume, exista si motive de bucurie, doar ca e mai greu sa le vezi acum. O dispozitie trista te poate face sa vezi doar sursele de suferinta, sa te concentrezi doar pe lucrurile negative. Poate o discutie cu un psiholog/consilier te poate ajuta:).
  • Utilizator Anonim
    Stefan    30.05.2013 - 08:08
    Pur si simplu am murit ca si persoana ... nu mai exist! Tot timpul meu e sufocat de grija pentru copil. Singurul meu regret e ca l-am condamnat la o jungla de unde nimeni nu a scapat... La ce bun atata suferinta???

Citeste si alte articole din aceasta tema

Mai multe