Cum se aplica metoda RICAR
Principiile metodei RICAR sunt foarte simple, iar metoda poate fi aplicata in orice context scolar, la orice materie. Este foarte usoara adaptatarea ei, insa numai daca se cunosc foarte bine semnificatiile acronimelor. Pentru a ne reaminti, primul R inseamna rasfoire generala, I- intrebari, C- citire activa, A-amintirea, iar R vizeaza recapitularea. Cum poate fi aplicata practic aceasta metoda? Iata un exemplu:
Sarcina invatarii pentru liceanul tau presupune a cunoaste semnificatia conceptului de homeostazie, in cadrul orei de biologie.
Competentele masurabile obtinute prin aceasta sarcina ceruta de catre profesorul de la clasa ar fi urmatoarele:
- Sa-si dezvolte strategii de cautare a informatiilor
- Sa utilizeze internetul pentru a dobandi un plus de cunoastere
- Sa-si dezvolte capacitatea de a integra intr-o schema generala, informatiile pe care le obtine
- Sa invete prin ce modalitati informatia utila se organizeaza si structureaza in raport cu informatiile “balast”, care nu sunt foarte importante
- Sa reuseasca sa integreze noile cunostinte alaturi de cele vechi, pe care le cunoaste. Aici putem vorbi de adaugarea de informatie noua la schema cognitive veche, anterioara
Timpul necesar indeplinirii etapelor metodei RICAR depinde de la persoana la persoana. In principiu, daca stii unde sa cauti informatia si ai sursele la dispozitie, trebuie doar sa le consulti, mai mult de 2-3 ore nu ar trebui sa dureze. Asta daca adaugam si ultima etapa a metodei, cea de recapitulare. Etapele ar fi bine sa fie urmate in logica desfasurarii, asa cum sunt ele expuse mai jos pentru ca parcurgerea cu succes a unei dintre ele va asigura evolutia si parcurgerea celorlalte.
Rasfoirea generala ar insemna cautarea prin cartile pe care copilul le are acasa, prin manualele vechi ale parintilor vreo informatie despre acest concept. Internetul este o alta sursa valoroasa. Printr-un simplu google poti sa gasesti atat definitia cuvantului, cine l-a inventat, cine si in ce domeniu il/se foloseste.
*Termenul de homeostazie a fost pentru prima data introdus de Walter B. Cannon si se refera la un echilibru dinamic al parametrilor fiziologici ai organismului nostru precum: ritmul cardiac, presiunea arteriala, temperatura corpului etc.
Intrebarile se refera la acele momente in care citesti ceva din mai multe surse si iti dai seama ca inca nu ai o imagine completa asupra subiectului, in cazul de fata asupra homeostaziei. Sunt prea multe informatii, poate unele care se contrazic sau care se elimina reciproc si de aceea se ridica o serie de semne de intrebare si de mici nelamuriri. De asemenea, intrebarile pot viza relatia acestui concept cu alte concepte. De exemplu, “Care este relatia dintre homeostazie si sanatate?” sau “Care sunt factorii care pot afecta homeostazia?”.
Citirea activa este legata de etapa anterioara, astfel ca atunci cand citesti un text privitor chiar si la definirea unui simplu concept este necesara mentinerea atentiei la un nivel ridicat, incercarea de a realiza conexiuni cu ceea ce s-a invatat anterior, a cauta raspunsuri la intrebarile pe care ti le-ai ridicat anterior.
Amintirea se refera la a-ti reaminti din ceea ce ai citit ca exista pasaje, concepte care se leaga cu ceva ce ai invatat poate si la o alta materie, mai demult. Aceasta etapa presupune si realizarea unei scurte schite cu privire la ideile principale, cine cu cine se leaga, de unde deriva un alt concept, care sunt componentele -homeostaziei-, functiile etc. Daca la finalul acestei faze ai reusit sa realizezi un plan de idei, o schita in care ai legat informatii noi cu altele vechi pe care le stiai de mai demult si acum relatiile dintre ele au un sens, poti sa te declare bucuros si fericit pentru ca ai ajuns aproape de final la, recapitulare.
Recapitularea inseamna reluarea ideilor principale. Dupa ce ti-ai realizat fisa de lectura cu toate ideile si schemele realizate poti sa incepi sa mai arunci o ultima privire. Cauta discrepante, conexiuni care nu sunt bine realizate, idei ce par a nu fi prea bine exprimate etc. Aceasta recapitulare finala are rolul de a-ti fixa mai bine noile cunostinte asimilate de cele mai vechi.
Cu o astfel de structura in minte, cunoscand semnificatia acronimului RICAR, liceanul tau va sti cum sa-si organizeze mai bine informatiile in asa fel incat sa obtina rezultate bune la scoala.
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
7 obiceiuri zilnice care ii ajuta pe copii sa inveteObiceiurile zilnice bune sunt cele care ii ajuta atat pe copii, cat si pe adulti sa aiba performante si sa se simta impliniti din toate punctele de vedere.
-
Anul Nou. Cinci obiceiuri noi de invatare pentru copilul tauInceputul anului nou poate fi o ocazie perfecta pentru a vorbi cu copilul tau despre felurile in care isi poate imbunatati rezultatele scolare. Iata cinci obiceiuri de invatare eficienta pe care le poate dezvolta in acest an.
-
Esecul productiv in invatare, o metoda inedita de predareCand elevii sunt pusi in fata unor probleme dificile, care le trezesc interesul si ii ajuta sa vada care sunt cunostintele sau abilitatile care le lipsesc, motivatia pentru invatare creste.
Adauga tu primul comentariu: