characters characters

Cinci tipuri de ganduri care te impiedica sa ramai calm ca parinte

Propus de: SuntParinte.ro   |   23 iunie 2020    |   1822 vizualizări

Varsta: 3 - 6 ani, 6 - 11 ani, 18 ani +, 0 - 3 ani.

cinci ganduri care te impiedica sa fii calm
Furia, la fel ca restul emotiilor, ar trebui sa ne ajute sa ne adaptam mai bine situatiilor in care ne aflam. Furia ne ajuta sa identificam si sa luam masuri impotriva nedreptatii sau ne semnaleaza ca nevoi importante personale nu sunt implinite in anumite contexte. Pentru ca este o emotie care ne creste nivelul de energie, furia este problematica pentru multi parinti, deoarece aceasta activare se traduce prin comportament agresiv verbal sau fizic fata de copil.

Citeste si:

Managementul furiei pentru parinti

Cum sa ai mai multa rabdare ca parinte


Cum putem sa ramanem calmi in relatia cu copilul (si in alte situatii din viata)?

Ryan Martin, profesor de psihologie in cadrul Universitatii din Wisconsin, SUA, studiaza furia si gandurile care o insotesc, in incercarea de a gasi modalitati eficiente de gestionare a acestei emotii. Unul dintre obiectivele cercetarilor sale este de afla care sunt gandurile care ne ajuta sa ne diminuam furia (si astfel sa o gestionam mai bine) si care sunt gandurile care ne fac sa ne pierdem controlul atunci cand ne enervam. A rezultat astfel un chestionar dedicat tipurilor de ganduri pe care le avem atunci cand ne aflam in situatii in care tindem sa ne enervam. Poti completa chestionarul in limba engleza aici.

Ideea care sta la baza acestui chestionar este ca gandurile care insotesc furia sunt relativ universale (oamenii tind sa aiba reactii asemanatoare in situatiile frustrante), iar unele dintre ele sunt mai benefice decat altele. Atunci cand stim care sunt reactiile care nu ne ajuta sa ramanem calmi, putem face primul pas catre gestionarea furiei.

Iata cele cinci categorii de ganduri care nu ne ajuta sa gestionam furia:

Atribuirea de intentii negative (suntem convinsi ca cealalta persoana a avut comportamentul deranjat cu intentia de a ne face rau, de a ne impiedica sau de a ne face viata mai grea): A facut dinadins.

In realitate, nu avem cum sa stim exact care au fost intentiile unei persoane. In relatia cu copilul, parintii au deseori aceasta reactie la comportamentele agresive sau necooperante ale copilului („Vrea sa ma enerveze.” sau „Nu ma respecta!”), care apar deseori ca urmare a stresului resimtit de copil si a capacitatii sale reduse de a-si gestiona propriile emotii.

Catastrofarea: Totul este distrus./Nu mai exista solutie./Am fost foarte aproape de un dezastru.

Aceste reactii pot sa apara si cand parintii au temeri si griji excesive legate de siguranta copilului sau cand parintii se afla sub un nivel ridicat de stres si simt ca nu mai pot rezolva probleme care sunt in realitate simple.

Generalizarea: Nu ma mai inteleg cu copilul meu./Niciodata nu face ce ii spun./ Nimeni nu ma intelege in casa asta.

Generalizarea creste nivelul de furie pentru ca ne confirma faptul ca nu avem niciun control asupra situatiei in care ne aflam, care se indreapta in directia opusa celei dorite de noi. Gandirea in termeni absoluti (Nimeni, toti, niciodata etc.) ne creste nivelul de frustrare si ne descurajeaza. In realitate, niciun parinte nu se intelege tot timpul cu copilul, niciun copil nu asculta tot timpul ce ii spun parintii, iar acest lucru este normal.

Asteptari nerealiste: Ar fi trebuit sa stie ca o trec pe aici si o sa ma impiedic de cana./ Nu ar fi trebuit sa faca asta.

Multi parinti se asteapta de la copii sa aiba abilitati care sunt, din punct de vedere neurofiziologic, deocamdata imposibile. De exemplu, un prescolar nu va anticipa intotdeauna actiunile parintilor si nici nu va avea tendinta de a lua in considerare nevoile acestora, pentru simplu motiv ca dezvoltarea sa nu ii permite aceste lucruri inca.

Etichetarea negativa: E un copil rau/agresiv/violent.

Aceasta este gandirea care dauneaza cel mai mult relatiei parinte-copil, deoarece ne impiedica sa mai apreciem intreaga persoana a copilului si ne justifica actiuni agresive (disciplina dura sau chiar violenta).

Studiile arata ca frecventa acestor tipuri de ganduri este asociata cu un nivel mai ridicat de furie in viata de zi cu zi, cu mai multa agresivitate si cu mai multe comportamente riscante. Etichetarea negativa este in mod special asociata cu furia: oamenii care eticheteaza negativ in mod frecvent alte persoane tind sa se enerveze mai des decat oamenii care nu au acest obicei.

Solutia este dezvoltarea empatiei. Empatia ne ajuta sa gasim posibile explicatii pozitive sau neutre pentru comportamentele dificile ale altor persoane, inclusiv ale copiilor.

Cum te pot ajuta aceste informatii?

Data viitoare cand esti nervos, acorda atentie gandurilor care iti trec prin minte sau replicilor pe care le spui. In ce categorie dintre cele sase mentionate mai sus se incadreaza? Primul pas este sa ne dam seama care sunt gandurile care nu ne ajuta sa avem o reactie constructiva.

Concentreaza-te asupra faptelor si asupra solutiilor. Care sunt urmarile reale ale actiunilor copilului tau? Care sunt posibilele solutii pentru ele? Deseori, furia ne face sa vedem lucrurile mai grave decat sunt. Un pahar de lapte varsat pe covor inseamna doar ca trebuie sa curatam covorul, iar un copil care tipa si plange este doar un copil stresat, care are nevoie de sprijinul tau.

Fa-ti un obicei din a gasi mai multe posibile explicatii pentru un comportament al copilului tau. Se poate dovedi un experiment interesant pentru tine si te poate ajuta sa il intelegi mai bine pe copil. 

Adauga tu primul comentariu:

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul
    *Camp obligatoriu

Citeste si alte articole din aceasta tema

Mai multe