characters characters

Cum il inveti pe copil sa isi controleze comportamentul

Propus de: SuntParinte.ro   |   28 august 2012    |   6365 vizualizări

Varsta: 6 - 11 ani, 11 - 15 ani.

Pe masura ce cresc, copiii au o serie de comportamente care ridica probleme parintilor. De la crizele de plans cand li se refuza ceva, refuzul de a manca, de a merge la culcare, pana la refuzul de a se intoarce acasa la ora stabilita, de a-si face temele sau de a merge la scoala (si multe altele), toate acestea ii fac pe parinti sa caute modalitati prin care sa castige control asupra copilului. Dar poate ca e momentul sa schimbam perspectiva din care privim lucrurile.


Folosirea pozitiva a sanctiunilor
Sanctiunile sau “consecintele” au rolul de a arata copilului de ce trebuie respectata o responsabilitate sau oprit un anumit comportament, nu de a pedepsi, jigni copilul sau de a-i demonstra “cine e seful in casa”. Asadar,  sanctiunile functioneaza atunci cand relatiile dintre membrii familiei sunt pozitive, cand parintele isi pastreaza calmul si serveste drept model pentru comportamentul adecvat. Iata cateva conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o sanctiune pentru a avea efectul scontat:
- Cand este posibil, sanctiunea trebuie sa fie consecinta fireasca a comportamentului lipsit de responsabilitate:
De exemplu, daca a varsat mancarea pe jos, trebuie sa ajute la curatenie, daca a spart sau stricat ceva, trebuie sa participe la reparatii. Il invata pe copil ca de fiecare data cand face o greseala, exista modalitati prin care o poate repara.

- Sanctiunile trebuie sa fie previzibile si consecvente- sa fie mereu aceleasi si respectate chiar daca copilul se afla in grija altei persoane la momentul respectiv.
De exemplu, daca parintele nu tolereaza comportamentul violent al copilului, iar bona sau bunicii ii permit copilului sa se manifeste agresiv cu alti copii fara a interveni, copilul nu va intelege ca acest comportament nu este acceptabil.

-Sanctiunile trebuie sa fie corecte si drepte, pe masura iresponsabilitatii.
Sanctiunile exagerate devin deja pedepse si sunt vazute de copil ca nedrepte, inrautatind relatia cu parintele. De aceea, este nerecomandabil de exemplu,  sa interzici copilului sa mai iasa la joaca 3 zile pentru ca a pierdut jucaria sa preferata cand se afla pe-afara.

-Sanctiunile trebuie sa fie impersonale. Parintele care isi pierde calmul in fata comportamentului copilului si da o pedeapsa exagerata, care porneste de la problemele sau nevoile sale personale (de exemplu, o nevoie nevrotica de ordine si de perfectionism), nu va putea comunica eficient cu copilul. Asadar, nu folosi sanctiunea pentru a “regla conturile” cu copilul tau, pentru ca te-a scos din minti. Este important ca sanctiunea sa nu aiba nicio legatura cu tine, ci doar cu comportamentul copilului. De exemplu, nu este recomandabil sa dai o sanctiune copilului atunci cand esti furios sau suparat.

-Sanctiunile trebuie sa sublinieze ce se asteapta din partea copilului, astfel incat, atunci cand sunt aplicate, sa devina o ocazie pentru copil de a invata cum este adecvat sa se poarte.
Pe cat posibil, sanctiunea trebuie sa cuprinda si comportamentul dezirabil al copilului: atunci cand loveste un alt copil, este important sa il inveti pe copil sa isi ceara scuze de la victima sa si, eventual, sa veghezi la o interactiune nonviolenta cu acesta. Astfel, copilul invata sa comunice fara violenta si sa foloseasca limbajul verbal pentru a depasi situatiile dificile sau frustrante.

-Sanctiunile trebuie amanate pana cand adultul intelege semnificatia psihologica a comportamentului iresponsabil. Cu alte cuvinte, pana cand nu intelegi de ce copilul actioneaza intr-un anumit fel, nu este recomandabil sa ii sanctionezi comportamentul.
Inainte de a-l pedepsi pe copil pentru ca refuza sa isi faca temele, discuta cu el despre motivele sale: s-ar putea sa fie la mijloc mai mult decat “lenea” sau lipsa de interes pentru invatare.

-Sanctiunile trebuie aplicate in maniera pozitiva si calma. Copilul nu trebuie sa se teama de parintele sau adultul care detine controlul in relatie. In caz contrar, copilul va accepta sanctiunea de frica, fara a o intelege si nu isi va modifica comportamentul pe viitor.


Nu este datoria parintelui sa controleze comportamentul copilului
Probabil pentru multi parinti, aceasta fraza contrazice convingerile sau experientele din propria copilarie. Tu cum te simti atunci cand cineva incearca sa iti controleze comportamentul? Fie neajutorat, fie frustrat si furios. La fel se va simti si copilul tau. Majoritatea conflictelor in familie apar pentru ca parintii doresc sau au nevoia sa controleze comportamentul copiilor. Datoria parintelui nu este, asadar, sa controleze comportamentul copilului, ci sa il educe pe copil astfel incat acesta sa invete sa isi controleze singur comportamentul si sa isi asume responsabilitatea pentru acesta.

Un alt lucru important este acela ca un parinte care nu isi controleaza propriul comportament nu il poate invata pe copil autocontrolul.

Afla mai multe despre controlul comportamentului in familie citind cartea Stima de sine de Tony Humphreys, oferita de Cartile Elena Francisc.

Comentează:
3 comentarii

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul
    *Camp obligatoriu
  • Caciula 2 Ioana
    Caciula 2 Ioana    03.02.2013 - 21:03
    Cred ca nu numai exemplul personal al parintelui este important pentru a modela comportamentul copilului, ci si influentele exercitate din exterior asupra comportamentului copilului: la gradinita, la scoala, la joaca, cel mic vine in contact cu alti copii, ca si cu alti adulti care pot avea diferite atitudini. De aceea comunicarea cu copilul este esentiala pentru a intelege cum priveste el lumea si pe ceilalti si pentru a discuta despre ce face si ce il preocupa.
  • Utilizator Anonim
    Catrina Kovacs    31.01.2013 - 21:30
    Si eu consider ca EXEMPLUL PERSONAL ,ca parinte conteaza mult in a-l invata pe copil sa-si controleze comportamentul. Sunt pline de adevar cuvintele unui mare om celebru , care afirma ca " Nu intotdeauna copilul isi asculta parintii, dar cu siguranta INTOTDEAUNA LE IMITA COMPORTAMENTUL." Daca-l intelegi pe copil in ECHILIBRUL FIINTEI SALE, in ceea ce este el IN INTERIOR si-l faci sa se deschida spre tine , dandu-i incredere in propria-i fiinta ,l-ai ajutat sa se autodepaseasca , sa aiba stima de sine , sa-si controleze STEP BY STEP comportamentul in sensul dorit de tine , ca PARINTE.
  • COTIRLAN LUMINITA
    COTIRLAN LUMINITA    02.09.2012 - 13:18
    Pentru a-l invata pe copil sa-si controleze comportamentul, cred ca cea mai buna metoda este cea a exemplului personal... Pot sa-i spun de mii de ori ce buna si minunata mama sunt... Daca el vede altceva... Va face ceea ce vede si nu va crede in povestile cu zane bune, pe care i le ”vand”... Nu uitati!!! Copilul vede si gandeste singur!!!

Citeste si alte articole din aceasta tema

Mai multe