Cinci semne ca te implici prea mult in educatia copilului
”Imi doresc ca cel mic sa stie ca fac totul pentru el. Vreau sa inteleaga ca ii sunt aproape, il sprijin in ceea ce face, il ajut si sunt dispusa sa ma implic atat cat trebuie si chiar mai mult pentru a ma simti aproape, prezenta in viata lui" (o mamica).Cele mai bune intentii ale parintilor pot avea efecte nedorite asupra copilului, dar si asupra relatiei cu cadrul didactic. Desi cei mai multi invatatori se plang de faptul ca sprijinul si implicarea parintilor in educatie sunt reduse, exista si situatii opuse, in care parintii ajung sa se implice prea mult in educatia copiilor.
Cum se manifesta un astfel de parinte?
1. Cheltuie prea multi bani pentru a indeplini dorintele copilului, chiar daca nu toate lucrurile cumparate sunt cu adevarat necesare.2. Isi petrece mai mult timp facand tot felul de activitati si proiecte legate de educatia copiilor decat realizand activitati impreuna cu copilul sau propuse de copil.
3. Isi neglijeaza relatia cu partenerul de viata din cauza programului supraaglomerat.
4. Isi propune sa mentina cu profesorii si invatatorul copilului o relatie de prietenie, pentru a beneficia de anumite avantaje care decurg din ea: mai multe informatii, o posibila atitudine indulgenta a cadrului didactic fata de copil etc
5. Este prezent la scoala foarte frecvent (chiar zilnic), pentru a cere detalii despre evolutia copilului.
3. Isi neglijeaza relatia cu partenerul de viata din cauza programului supraaglomerat.
4. Isi propune sa mentina cu profesorii si invatatorul copilului o relatie de prietenie, pentru a beneficia de anumite avantaje care decurg din ea: mai multe informatii, o posibila atitudine indulgenta a cadrului didactic fata de copil etc
5. Este prezent la scoala foarte frecvent (chiar zilnic), pentru a cere detalii despre evolutia copilului.
Consecintele unei implicari exagerate in educatia copilului
Este afectata relatia parinte-copil. De la o anumita varsta, copilul resimte ca neplacute interventiile prea dese ale parintelui, vizitele prea frecvente la clasa sau insistenta de a-l duce si lua de la scoala in fiecare zi. Acest lucru se intampla deoarece la scoala copilul are ocazia de a se integra intr-un grup de copii de aceeasi varsta, cu care va prefera de exemplu sa vina acasa sau sa iasa in oras dupa ore.
Este afectata relatia cu partenerul de viata. Timpul redus dedicat relatiei de cuplu duce la frecvente probleme de comunicare sau conflicte cu partenerul de viata.
Relatia cadru didactic- parinte poate suferi. Prea multa implicare si nevoia exagerata de control a parintelui poate fi perceputa de catre invatator sau profesor ca o depasire a limitelor relatiei parinte- cadru didactic. Prin urmare, este posibil ca invatatorul sau profesorii sa inceapa sa evite interactiunea cu parintele prea implicat, sa amane intalnirile sau sa nu ii raspunda la telefon.
Timpul liber al parintelui se reduce. Oricum cea mai mare parte a parintilor nu au timp pentru ei insisi. O implicare excesiva in educatia copilului rapeste parintelui orice sansa de a avea timp pentru a se relaxa sau odihni. De aceea stresul si oboseala isi fac repede aparitia, parintele este nevoit sa renunte la relatiile sociale care nu sunt legate de scoala sau invatare, iar interesele si preocuparile personale aproape ca nu isi mai gasesc locul in agenda sa.
Este afectata relatia cu partenerul de viata. Timpul redus dedicat relatiei de cuplu duce la frecvente probleme de comunicare sau conflicte cu partenerul de viata.
Relatia cadru didactic- parinte poate suferi. Prea multa implicare si nevoia exagerata de control a parintelui poate fi perceputa de catre invatator sau profesor ca o depasire a limitelor relatiei parinte- cadru didactic. Prin urmare, este posibil ca invatatorul sau profesorii sa inceapa sa evite interactiunea cu parintele prea implicat, sa amane intalnirile sau sa nu ii raspunda la telefon.
Timpul liber al parintelui se reduce. Oricum cea mai mare parte a parintilor nu au timp pentru ei insisi. O implicare excesiva in educatia copilului rapeste parintelui orice sansa de a avea timp pentru a se relaxa sau odihni. De aceea stresul si oboseala isi fac repede aparitia, parintele este nevoit sa renunte la relatiile sociale care nu sunt legate de scoala sau invatare, iar interesele si preocuparile personale aproape ca nu isi mai gasesc locul in agenda sa.
Ce solutii exista?
- Cauta modalitati rapide de comunicare cu profesorii - poti apela la telefon sau mail atunci cand ai o nevoie de o informatie
- Stabileste impreuna cu invatatoarea sau dirigintele un numar optim de intalniri sau vizite la scoala, in afara sedintelor cu parintii
- Arata-i cadrului didactic ca esti disponibil pentru comunicare, ofera-i datele tale de contact si ai incredere ca va lua legatura cu tine atunci cand va fi necesar
- Fa un obicei din a petrece mai mult timp impreuna cu partenerul de viata si cu copilul tau
- Din cand in cand, ai incredere in ceea ce copilul tau iti spune si evita sa mai faci vizite pentru consultarea catalogului sau sa mai suni unele cadre didactice pentru a le intreba despre situatia scolara
- Implica-te in activitatile de la scoala doar atunci cand copilul tau iti cere acest lucru
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Intrebari care incurajeaza autonomia copiluluiFelul in care comunicam cu copiii le poate incuraja autonomia sau, dimpotriva, le-o poate descuraja. Deseori, cand inlocuim sfaturile si sugestiile cu intrebari care ii ajuta sa gaseasca solutii, ii ajutam pe copii sa gandeasca independent.
-
Iresponsabilitatea - cum o incurajam involuntar la copiiCopiii pot dezvolta usor obiceiul de a gasi scuze pentru comportamente sau decizii mai putin adecvate sau utile. Cum recunoastem acest obicei si cum il descurajam.
-
Cand il lasi pe copil singur acasaDe la ce varsta este bine sa il lasi pe copil singur acasa? Cum iti dai seama ca este pregatit pentru acest pas catre independenta?
Comentează:
-
COTIRLAN LUMINITA
15.05.2012 - 15:57
Am fost si eu copil...si-mi aduc aminte cu drag de acea perioada. Stiam ca sunt iubita, dar nu am fost niciodata ”sufocata” de excesul de dragoste al parintilor mei. Stiam ca sunt undeva in spatele meu si ca daca le voi cere sprijin, ma vor ajuta. Cred ca este important sa-i arati copilului mai multe cai- lectura, matematica, fotbal, pictura...Dar nu uita ca alegerea este a lui. Daca este sau nu talentat, daca ii place sau nu o activitate...Lasa-l sa traiasca in locul lui si nu pentru visele tale...
-
maria ilincescu
15.07.2011 - 12:20
Incurajati-va copilul sa participe la activitati scolare sau extrascolare inedite: concursuri, spectacole,cercuri.. si sa colaboreze cu ceilalti copii/ adulti atat la scoala, acasa sau in comunitate.Dezvoltati o relatie de incredere, grija si dragoste cu copilul.Tineti legatura cu profesorii copilului.Este o cale prin care copilul este important pentru dumneavoastra,dar nu-l sufocati cu atata implicare.( doar cand copilul o cere)
Vezi toate comentariile