Mici trucuri pentru a avea un copil cuminte
„Sa nu te ingrijoreze ca nu te asculta copiii, sa te ingrijoreze ca te observa continuu. ”
Robert Fulghum
Intrarea in gradinita este primul pas oficial pe care il face copilul in societate. Majoritatea micutilor simt acest debut ca o expulzare din familie, cer dovezi de dragoste, au pretentii exagerate fata de parinti din dorinta profunda de securitate dar si pentru ca nu inteleg motivele acestei alungari:
Explica-i copilului tau , cat de mult poti , ca esti alaturi de el in aceasta aventura , ca acum el e „mare” si evita tonul categoric al lui „trebuie” sau „nu am cu cine sa te las...”
Un prescolar crescut cu dragoste, care a avut o relatie buna cu propria mama, se va emancipa repede, se va integra usor in gradinita si va dori sa mearga la scoala in mod firesc .(Bowlby-Teoria atasamentului)
Protestele copilului si vehementa reactiilor fata de membrii familiei au ca scop verificarea sentimentelor adultilor fata de el, dar se inscriu si intr-un joc al manipularii in care puterea o are de obicei micutul deoarece parintii resimt foarte intens furtuna provocata de acesta si cedeaza in fata presiunilor.
Este bine sa iti formezi un plan stategic al cedarilor favorabile in conditiile sau momentele impuse de tine . Acum e nevoie de tact . Nu intra in acest joc incercand sa arati ca esti mai mare sau mai dur. Fii bland, dar ferm si consecvent..
Pe parcursul gradinitei copilul traverseaza o etapa de conflicte interne intre dorinta de a avea initiativa si sentimente de vinovatie nascute din incalcarea regulilor.(Erickson-Teoria psihosociala a dezvoltarii)
Este o perioada vulnerabila din punct de vedere afectiv si cu maxima importanta in formarea imaginii de sine, a increderii in propriile posibilitati.
Ar fi foarte bine sa-i fii alaturi , sa-l sprijini pas cu pas pentru iesirea din mediul protectiv al familiei. Acum e momentul de a construi o alianta, de a-l sustine si a-l incuraja in incercarile sale.
Imaginea de sine a copilului in formare se construieste in oglinda cu ceilalti si in primul rand cu familia .( Cooley- Looking-glass self )
Copilul imita ceea ce vede dar mai ales ceea ce-l impresioneaza mai tare, astfel se intampla sa aiba anumite comportamente ce parintelui i se par indezirabile. Adultul care isi priveste copilul in acest mod va gandi: „Daca copilul meu se poarta asa inseamna ca eu nu sunt un parinte bun; ma uit la el si imi privesc propriul esec ”. Astfel se formeaza un circuit defectos de reactii intre parinte si copil cu repercusiuni pentru ambele parti.
Spune: Stop! Ia o pauza . Adu-ti aminte ca acest copil ti-a oferit primele zambete neconditionat , ca puritatea si fragezimea lui s-a deschis in lumina cu un suras pentru tine . Fii tolerant fata de tine, iar lui poti sa-i acorzi oricand o noua sansa!
Am intalnit multi parinti care se plang ca propriul copil nu-i asculta .Sunt iubitori dar nesiguri, se simt suparati ca puiutul face invers si nu inteleg de ce la iubirea oferita primesc opozitie din partea propriului copil. Cearta il deranjeaza pe copil, il face sa se simta „rau”. E nevoie sa intrati in lumea lui prin jocuri actionale sau magice, prin puterea exemplului si mai putine cuvinte sau ordine venite de sus Incurajati-l, sprijiniti-l si va raspunde pe masura !
Acum va propun un mic exercitiu comportamental cu rezultate rapide :
Vreti sa schimbati ceva in manifestarile copilulu . Incepeti cu o lauda sau cu o declaratie pozitiva apoi introduceti critica la adresa faptei, delimitati clar prescolarul de gestul necorespunzator. Oferiti dragostea neconditionat si evitati etichetele negative.
Exemple :
- Tu esti cuminte si bun dar mie nu-mi place mizeria. Poate ma ajuti sa scap de supararile in legatura cu mizeria din jurul nostru. Tu esti un copil minunat dar mizeria mi se pare rea.
- Eu te iubesc foarte mult si ma gandesc ca un copil care merge la gradinita nu face asa , poate doar unul mic , sau asa cumva din greseala....
Fantezia unui parinte iubitor ar putea gasi oricand o multitudine de alte exemple.
Astept cu drag sa ne impartasiti din experientele si incercarile voastre ! Prin dialogul dintre parinti cu totii mai avem cate ceva de invatat.
Gabriela Florea
Profesor psiholog in Consilierea si Asistenta Psihopedagogica a Prescolarului
C.J.R.A.E. Constanta
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
5 comportamente pe care este bine sa le corectezi imediatCopiii testeaza limitele parintilor si invata despre lume inca de la cele mai mici varste, iar interventia imediata a parintelui ii ajuta sa se formeze din toate punctele de vedere.
-
Lipsa de respect la copii. 5 lucruri pe care sa le evitiIata cinci lucruri pe care sa le eviti daca observi un comportament lipsit de respect la copilul tau.
-
Sapte replici de evitat in disciplina copiluluiSapte replici pe care este bine sa le eviti cand incerci sa corectezi comportamentul copilului tau.
Comentează:16 comentarii
-
cornelia ursu
24.07.2009 - 20:07
Nu-mi place articolul ca are citate prea multe si nu se tine cont ca astazi copii au un alt mod de viata si au o alta ezvoltare.
-
Elena Dinca
10.07.2009 - 08:56
Baiatul meu de 5 ani era complet diferit de ceilalti copii, judeca totul inainte de a face ceva,era foarte temator si timorat. Bunica si tatal il jigneau ca nu-i barbat, eu am inceput sa-l incurajez si pare mai bine acum, a devenit mai indraznet dar numai cand il sustin.
-
MIHAELA MURESAN
08.07.2009 - 06:17
Sunt educatoare la o gradinita din Cluj Napoca si consider ca acest articol referitor la integrarea copilului in gradinita este scris cu profesionalism.
-
Nicolae
07.07.2009 - 07:04
Pentru Iorga.
-
Iorga
06.07.2009 - 15:05
Raspuns pentru Nicolae: imi pare rau dar ai cazut in aceeasi capcana ca si domnisoara psiholog. Necunoasterea anumitor cuvinte. Conform DEX, am gasit urmatoarea definitie pentru mizerie : MIZÉRIE, mizerii, s.f. 1. Stare de extremă sărăcie, situaţie nenorocită, vrednică de plâns. – Loc. adj. De mizerie = sărăcăcios; sărac; cu care nu se poate trăi. ♦ Aspect exterior care arată o mare sărăcie, murdărie ori dezordine. 2. Ceea ce provoacă neplăceri, greutăţi, suferinţă, griji, necazuri. – Din lat. miseria, fr. misère. Imi pare rau dar in camera copilului meu nu exista "mizerie", prin urmare nu iti pot raspunde la intrebare.
-
Nicolae
06.07.2009 - 07:34
Iorga, cum procedezi cu copilul tau cand este mizerie in camera lui si el refuza sa faca ordine?
Vezi toate comentariileConsider ca pentru gradinita copilul trebuie pregatit sufleteste fara a-l minti.
Sunt parinti care mereu mint copii ca ii duc in alta parte si cand ajung la poarta gradinitei sunt complet dezamagiti afland ca doar astzi raman la gradinita si apoi gata:((((((((
Parintii ar trebui sa fie ei insisi pregatiti pentru despartirea de copilul crescut de bunici,de bone si etc.....chiar ei nu stiu ce au de facut cand isi iau copilul si-l duc la gradinita(in loc sa-l duca de manuta,il iau in carucior sau in spate de parca acel copil e un pachet transportabil.
Sunt multe de spus in privinta asta mai ales ca in loc de a fi preocupati de copil sunt interesati sa filmeze prima zi de gradinita......
Am inteles ca-ti place sa despici firul in patru. Era vorba de "aspect exterior care arata murdarie ori dezordine",cum procedezi cu un copil care refuza sa faca ordine in camera lui?