characters characters

Mici trucuri pentru a avea un copil cuminte

Propus de: Gabriela Florea   |   27 mai 2009    |   5015 vizualizări

Varsta: 3 - 6 ani, 6 - 11 ani.


 Sa nu te ingrijoreze ca nu te asculta copiii,
sa te ingrijoreze ca te observa continuu.

Robert Fulghum

Intrarea in gradinita este primul pas oficial pe care il face copilul in societate. Majoritatea micutilor simt acest debut ca o expulzare din familie, cer dovezi de dragoste, au pretentii exagerate fata de parinti din dorinta profunda de securitate dar si pentru ca nu inteleg motivele acestei alungari:

Explica-i copilului tau , cat de mult poti , ca esti alaturi de el in aceasta aventura , ca acum el e „mare” si evita tonul categoric al lui „trebuie” sau „nu am cu cine sa te las...”

Un prescolar crescut cu dragoste, care a avut o relatie buna cu propria mama, se va emancipa repede, se va integra usor in gradinita si va dori sa mearga la scoala in mod firesc .(Bowlby-Teoria atasamentului)

Protestele copilului si vehementa reactiilor fata de membrii familiei au ca scop verificarea sentimentelor adultilor fata de el, dar se inscriu si intr-un joc al manipularii in care puterea o are de obicei micutul deoarece parintii resimt foarte intens furtuna provocata de acesta si cedeaza in fata presiunilor.

Este bine sa iti formezi un plan stategic al cedarilor favorabile in conditiile sau momentele impuse de tine . Acum e nevoie de tact . Nu intra in acest joc incercand sa arati ca esti mai mare sau mai dur. Fii bland, dar ferm si consecvent..

Pe parcursul gradinitei copilul traverseaza o etapa de conflicte interne intre dorinta de a avea initiativa si sentimente de vinovatie nascute din incalcarea regulilor.(Erickson-Teoria psihosociala a dezvoltarii)

Este o perioada vulnerabila din punct de vedere afectiv si cu maxima importanta in formarea imaginii de sine, a increderii in propriile posibilitati.

Ar fi foarte bine sa-i fii alaturi , sa-l sprijini pas cu pas pentru iesirea din mediul protectiv al familiei. Acum e momentul de a construi o alianta, de a-l sustine si a-l incuraja in incercarile sale.


Imaginea de sine a copilului in formare se construieste in oglinda cu ceilalti si in primul rand cu familia .( Cooley- Looking-glass self )

Copilul imita ceea ce vede dar mai ales ceea ce-l impresioneaza mai tare, astfel se intampla sa aiba anumite comportamente ce parintelui i se par indezirabile. Adultul care isi priveste copilul in acest mod va gandi: „Daca copilul meu se poarta asa inseamna ca eu nu sunt un parinte bun; ma uit la el si imi privesc propriul esec ”. Astfel se formeaza un circuit defectos de reactii intre parinte si copil cu repercusiuni pentru ambele parti.

Spune: Stop! Ia o pauza . Adu-ti aminte ca acest copil ti-a oferit primele zambete neconditionat , ca puritatea si fragezimea lui s-a deschis in lumina cu un suras pentru tine . Fii tolerant fata de tine, iar lui poti sa-i acorzi oricand o noua sansa!

Am intalnit multi parinti care se plang ca propriul copil nu-i asculta .Sunt iubitori dar nesiguri, se simt suparati ca puiutul face invers si nu inteleg de ce la iubirea oferita primesc opozitie din partea propriului copil. Cearta il deranjeaza pe copil, il face sa se simta „rau”. E nevoie sa intrati in lumea lui prin jocuri actionale sau magice, prin puterea exemplului si mai putine cuvinte sau ordine venite de sus Incurajati-l, sprijiniti-l si va raspunde pe masura !

Acum va propun un mic exercitiu comportamental cu rezultate rapide :

Vreti sa schimbati ceva in manifestarile copilulu . Incepeti cu o lauda sau cu o declaratie pozitiva apoi introduceti critica la adresa faptei, delimitati clar prescolarul de gestul necorespunzator. Oferiti dragostea neconditionat si evitati etichetele negative.

Exemple :

- Tu esti cuminte si bun dar mie nu-mi place mizeria. Poate ma ajuti sa scap de supararile in legatura cu mizeria din jurul nostru. Tu esti un copil minunat dar mizeria mi se pare rea.

- Eu te iubesc foarte mult si ma gandesc ca un copil care merge la gradinita nu face asa , poate doar unul mic , sau asa cumva din greseala....

Fantezia unui parinte iubitor ar putea gasi oricand o multitudine de alte exemple.

Astept cu drag sa ne impartasiti din experientele si incercarile voastre ! Prin dialogul dintre parinti cu totii mai avem cate ceva de invatat.

Gabriela Florea
Profesor psiholog in Consilierea si Asistenta Psihopedagogica a Prescolarului
C.J.R.A.E. Constanta

Comentează:
16 comentarii

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul
    *Camp obligatoriu
  • cornelia ursu
    cornelia ursu    24.07.2009 - 20:07
    Nu-mi place articolul ca are citate prea multe si nu se tine cont ca astazi copii au un alt mod de viata si au o alta ezvoltare.
    Consider ca pentru gradinita copilul trebuie pregatit sufleteste fara a-l minti.
    Sunt parinti care mereu mint copii ca ii duc in alta parte si cand ajung la poarta gradinitei sunt complet dezamagiti afland ca doar astzi raman la gradinita si apoi gata:((((((((
    Parintii ar trebui sa fie ei insisi pregatiti pentru despartirea de copilul crescut de bunici,de bone si etc.....chiar ei nu stiu ce au de facut cand isi iau copilul si-l duc la gradinita(in loc sa-l duca de manuta,il iau in carucior sau in spate de parca acel copil e un pachet transportabil.
    Sunt multe de spus in privinta asta mai ales ca in loc de a fi preocupati de copil sunt interesati sa filmeze prima zi de gradinita......
  • Elena Dinca
    Elena Dinca    10.07.2009 - 08:56
    Baiatul meu de 5 ani era complet diferit de ceilalti copii, judeca totul inainte de a face ceva,era foarte temator si timorat. Bunica si tatal il jigneau ca nu-i barbat, eu am inceput sa-l incurajez si pare mai bine acum, a devenit mai indraznet dar numai cand il sustin.
  • Utilizator Anonim
    MIHAELA MURESAN    08.07.2009 - 06:17
    Sunt educatoare la o gradinita din Cluj Napoca si consider ca acest articol referitor la integrarea copilului in gradinita este scris cu profesionalism.
  • Utilizator Anonim
    Nicolae    07.07.2009 - 07:04
    Pentru Iorga.
    Am inteles ca-ti place sa despici firul in patru. Era vorba de "aspect exterior care arata murdarie ori dezordine",cum procedezi cu un copil care refuza sa faca ordine in camera lui?
  • Utilizator Anonim
    Iorga    06.07.2009 - 15:05
    Raspuns pentru Nicolae: imi pare rau dar ai cazut in aceeasi capcana ca si domnisoara psiholog. Necunoasterea anumitor cuvinte. Conform DEX, am gasit urmatoarea definitie pentru mizerie : MIZÉRIE, mizerii, s.f. 1. Stare de extremă sărăcie, situaţie nenorocită, vrednică de plâns. – Loc. adj. De mizerie = sărăcăcios; sărac; cu care nu se poate trăi. ♦ Aspect exterior care arată o mare sărăcie, murdărie ori dezordine. 2. Ceea ce provoacă neplăceri, greutăţi, suferinţă, griji, necazuri. – Din lat. miseria, fr. misère. Imi pare rau dar in camera copilului meu nu exista "mizerie", prin urmare nu iti pot raspunde la intrebare.
  • Utilizator Anonim
    Nicolae    06.07.2009 - 07:34
    Iorga, cum procedezi cu copilul tau cand este mizerie in camera lui si el refuza sa faca ordine?
  • Utilizator Anonim
    Iorga    03.07.2009 - 14:44
    Nicolae, inteleg ca apreciezi articolul si ca esti un aparator al Gabrielei. Iti respect alegerea. Respecta si tu parerile mele. Sunt convins ca domnisoara profesor psiholog si-a asumat toate riscurile cand a scris acest articol, inclusiv acela de a fi criticata. Din pacate suntem buni romani si nu acceptam sa fim criticati nici in ruptul capului.Pentru mine acest articol este pueril in ciuda faptului ca abunda de nume celebre. Nu as incerca niciodata sa imi educ copilul cu exemple de genul : "Tu esti cuminte si bun dar mie nu-mi place mizeria. Poate ma ajuti sa scap de supararile in legatura cu mizeria din jurul nostru. Tu esti un copil minunat dar mizeria mi se pare rea". Dumneata esti liber sa incerci si iti doresc din suflet sa ai succes.
  • Utilizator Anonim
    Nicolae    03.07.2009 - 06:35
    Daca este asa destept Iorga, de ce nu scrie un articol despre acelasi subiect sa invatam si noi ceva. Vezi ca ai mancat o virgula.
  • Utilizator Anonim
    Iorga    28.06.2009 - 16:00
    Domnisoara nu vreau sa intru in polemica cu tine, din modul in care scrii deduc ca esti undeva la inceput de cariera, nu stiu ce scoala ai terminat (din pacate psihologii au aparut in ultimul timp ca ciupercile dupa ploaie), dar trebuie sa iti atrag atentia ca un copil nu se educa cu citatele unor savanti si cu atat mai putin cu "mici trucuri". O educatie solida presupune mult mai multe, probabil ca inca nu ai copii, cand vei deveni parinte vei vedea ca lucrurile nu stau chiar asa de simplu.
  • Florea Gabriela
    Florea Gabriela    24.06.2009 - 16:35
    Raspuns pentru Maria : E adevarat ca in DEX il gasim pe „defectuos” ,dar pentru„jocurile actionale” gasim strategii actionale ale educatiei timpurii prin activitatea de joc .Nu m-am referit strict la manipulare,explorare,activitate intensa sau educatie psihomotrica prin joc ,ci si la Teoria formarii actiunilor mintale sau a interiorizarii ( Galperin) circumscrisa modelului activ al invatarii.
    Obiectivele actionale ale invatarii conform teoriilor marilor savanti Dewey,Wallon,Piaget sau Bruner sunt asimilate de teoriile invatamantului prescolar actual iar dupa Baumeister „toate sistemele de invatare sunt motorii” .Cred ca ar fi interesant pentru parinti sa gasim o modalitate simpla de a prezenta mecanisme de activare cognitiva la prescolar ,evident prin joc.
  • Florea Gabriela
    Florea Gabriela    24.06.2009 - 15:44
    Raspuns pentru Iorga : Regret erorile de redactare ,vom reveni asupra lor. Putem castiga cu totii un pic de experienta din acest dialog .M-as bucura daca ne-ati ajuta cu o sugestie sau situatie punctuala din care ceilalti parinti sa poata extrage o idee pertinenta pe care sa o foloseasca in activitatea proprie.
  • Florea Gabriela
    Florea Gabriela    24.06.2009 - 15:42
    Raspuns pentru Cristina : In educatia oricarui copil se pot strecura mesaje contradictorii sau cerinte ambivalente din partea unuia dintre parinti,a celor doi,intre parinti-bunici sau intre mama si bona. Ele nu sunt benefice si este bine a fi diminuate. Daca copilul pana la varsta de 3 ani a avut o relatie securizanta cu propria mama are capacitatea de a socializa si a se adapta la inadvertentele exterioare. Ideal este ca parteneriatul gradinita-familie sa se desfasoare prin comunicare eficienta in favoarea dezvoltarii armonioase a copilului . Poti sa le spui cadrelor didactice din gradinita ca in scopul unei educatii coerente a copilului ai nevoie sa stii obiectivele sau strategia de lucru de la grupa respectiva pentru a consolida in familie aceleasi continuturi .
  • Utilizator Anonim
    Magda    24.06.2009 - 13:38
    Interesant articol, mi-a placut.Asteptam si alte articole similare.
  • Utilizator Anonim
    Maria    21.06.2009 - 15:54
    Daca puteti sa imi explicati ce intelegeti prin "jocuri actionale" si "circuit defectos". Nu de alta dar in DEX nu exista nici "actional", nici "defectos". Sa caut si in almanahe?
  • Utilizator Anonim
    Iorga    21.06.2009 - 15:39
    Slab articol, si pe deasupra si plin de greseli de exprimare. De exemplu acordul subiectului cu predicatul: "ca puritatea si fragezimea lui s-a deschis in lumina cu un suras pentru tine".
  • Utilizator Anonim
    cristina    15.06.2009 - 20:20
    Atât timp cât există o strategie exactă de lucru în grădiniţă,care sâ o înţeleg ,apoi să vâd progrese la copil,sunt de acord!Dacă preşcolarului,acum i s-a permis ce nu are voie ...,iar mâine i se interzice categoric "acel lucru permis acum",e clar că acolo există o gravă problemă care ar transforma copilul într-un confuz mai accentuat.Cum aş putea comunica în astfel de situaţii cu dascâlii respectivi,fără să se simtă deranjaţi+Ce aş putea face în asemenea situaţii,fără a deranja pe cineva,dar fără a elimina siguranţa din educaţia copilului?
Vezi toate comentariile

Citeste si alte articole din aceasta tema

Mai multe