Copilul tau in timpul liber: verificare sau control?
Vrei sa il aperi pe copilul tau de toate pericolele si lucrurile rele care i se pot intampla si din acest motiv il verifici si ii spui ce sa faca in mod constant. Sau poate ii acorzi copilului tau libertatea de a decide singur ce este mai bine pentru el. Oricare ar fi cazul tau, esti sigur ca ai facut alegerea cea mai buna?
Ambele comportamente extreme au avantaje si dezavantaje.
Comportamentul hiperprotectiv are ca principal avantaj faptul ca ii fereste pe copii de lucrurile rele care le pot afecta dezvoltarea fizica si psihica. Parintii hiperprotectivi nu isi lasa copiii singuri in excursii, ii suna frecvent, se implica in realizarea temelor chiar si atunci cand este clar ca nu e nevoie de ajutorul lor, iau decizii in locul copilului: ii aleg hainele, jucariile, viitorul profesional etc. Pe de alta parte, dezavantajele unui astfel de comportament includ anihilarea in timp a initiativei si crearea de spaime in legatura cu evenimentele, actiunile si oamenii din viata lor. Se poate ajunge la incapacitatea de a lua singuri decizii, care se poate perpetua si manifesta si la maturitate.
Un comportament extrem de permisiv are avantajul ca ii lasa copilului posibilitatea sa experimenteze singur diversele situatii care apar in viata lui. Insa, acesta nu este capabil sa aleaga intotdeauna ceea ce este mai bine pentru el, iar unele experiente prin care trece pot fi traumatizante pentru el. Un asemenea comportament se apropie foarte mult de nepasare, iar copilul se poate simti neglijat. Parintii extrem de permisivi se conduc in general dupa principiul “Copilul meu o sa invete singur din greselile pe care le face”. Insa toti copiii au nevoie de atentie si de siguranta, iar procesul de maturizare nu implica neaparat libertate totala.
Situatia cea mai buna este una de mijloc: lasa-i pe copii sa experimenteze, insa controleaza-i discret. Acest lucru presupune sa nu lasi copilului impresia ca este permanent urmarit sau ca nu tii cont de dorintele si asteptarile lui.
Un parinte care alege “calea de mijloc” :
Un parinte care alege “calea de mijloc” :
-
Atunci cand e departe, se asigura ca fiul sau fiica sa va fi in grija unei persoane adulte, pe care o poate contacta pentru a verifica daca este in siguranta.
-
Ii da voie sa aleaga atunci cand este posibil si ii incurajeaza initiativele benefice pentru el.
-
Are incredere in ceea ce ii spune copilul sau, dar pastreaza legatura cu scoala, monitorizandu-i evolutia.
-
Intr-un cuvant, pastreaza echilibrul dintre control, verificare si libertate.
Desi par similare, cele doua notiuni verificare si control au sensuri diferite.
Verificarea se refera la o proba, la o incercare realizata la un anumit moment pentru a vedea daca ceva se intampla conform asteptarilor cuiva.
Controlul reprezinta analiza permanenta sau periodică a unei activitati, a unei situatii etc. pentru a urmari mersul ei si pentru a lua masuri de imbunatatire.
Verificarea presupune momente scurte, in timp ce controlul este deja intins pe o perioada mai lunga si este compus din diverse actiuni.
Controlul reprezinta analiza permanenta sau periodică a unei activitati, a unei situatii etc. pentru a urmari mersul ei si pentru a lua masuri de imbunatatire.
Verificarea presupune momente scurte, in timp ce controlul este deja intins pe o perioada mai lunga si este compus din diverse actiuni.
Este bine sa reusesti sa-l controlezi pe copil fara ca el sa resimta ca aceasta este o actiune menita sa ii restranga libertatea.
Pe de alta parte, este practic imposibil sa ii controlezi in permanenta pe copiii tai. De aceea, este bine sa pastrezi o relatie buna de comunicare cu el, in asa fel incat copilul sa iti spuna ce a facut cat timp a fost departe de tine:
- Incearca sa petreci cat mai mult timp cu el in fiecare zi, astfel incat sa puteti vorbi despre ce a facut la scoala, cum se intelege cu prietenii etc.
- Nu reactiona agresiv atunci cand greseste. Pentru a te asigura ca iti va spune chiar si lucrurile pe care in mod normal copiii le ascund de parintii lor (pozne, note mici), exprima-ti sentimentele fata de comportamentul sau intr-o maniera calma.
- Daca a facut o greseala, incearca sa il ajuti sa o indrepte. Astfel, ii castigi increderea si daca viitoare cand va avea nevoie de ajutor, va apela la tine.
- Practica sinceritatea. Este important pentru copil sa invete din comportamentul tau ca a spune adevarul este normal. Evita minciunile inutile in relatia cu copilul tau.
- Ofera-i sfaturi, dar asuma-ti si riscul ca acestea sa nu fie intotdeauna respectate. Desi in formare, copiii simt nevoia sa le fie respectate parerile si dorintele
- Nu ii face reprosuri. Este recomandat sa nu ii reprosezi copiilor diverse lucruri, atunci cand se ajunge la o situatie nedorita, prin cuvinte de genul “Ti-am spus eu ca asa o sa se intample.” Ajuta-l sa inteleaga singur ce a gresit si cum ar fi trebuit sa procedeze.
- Asigura-te ca ii cunosti prietenii. Incurajeaza-l sa isi aduca prietenii acasa si incearca sa afli cat mai multe despre ei. In cazul in care acestia nu corespund asteptarilor tale, o interventie brutala in relatiile copilului si ale prietenilor lui de genul “Cu aceste persoane nu mai ai voie sa te intalnesti” duce la frustrari si nemultumiri ale copilului si il poate indeparta de tine.
Cat de mult il controlezi pe copilul tau? Cum resimte el acest lucru? Spune-ne mai multe despre cum reusesti sa pastrezi echilibrul intre libertate si control in relatia cu fiul sau fiica ta.
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Cum isi dezvolta copiii abilitatile de lucru in echipaCum il poti incuraja pe copil sa isi dezvolte abilitatile de care are nevoie pentru lucrul in echipa.
-
Cele 36 de intrebari. Jocul care poate incuraja prieteniile intre copiiIn anii '90, psihologii Arthur Aron si Elaine Aron au creat un set de 36 de intrebari menit sa creeze legaturi emotionale profunde intre doua persoane necunoscute. Destinate adultilor, aceste intrebari au fost adaptate si pentru copii si adolescenti, cu scopul de a incuraja cunoasterea reciproca si stabilirea de prietenii. Iata cele 36 de intrebari adaptate de cercetatori din SUA pentru a fi folosite in randul copiilor si adolescentilor.
-
Nevoia de apartenenta la copii – de ce e importanta si cum se manifestaNevoia de a apartine unui grup apare din primele zile de viata ale copilului si este strans legata de sentimentul de siguranta care este esential pentru dezvoltarea armonioasa.
Comentează:3 comentarii
-
Caciula 2 Ioana
03.10.2009 - 16:15
Copiii au timp liber, iar parintii intr-adevar, il pot organiza impreuna cu ei. Li se pot propune copiilor o serie de activitati - sportive, artistice, limbi straine, din care acesta isi poate alege, in functie si de aptitudinile pe care le are si pe care le poate dezvolta. Nu trebuie uitate insa si activitatile de joaca, in aer liber, pe care copiii le ignora deseori, iar calculatorul poate fi si el utilizat in timpul liber pentru activitati utile, cum sunt soft-urile educationale.
-
Marculescu Livia
03.10.2009 - 10:53
Daca stim sa le organizam acest timp liber in mod eficient,cu siguranta veti vedea ca au destul de mult.Timpul liber si-l face fiecare,depinde cat de organizat este.De multe ori parintii sunt cei care ii lasa pe copii fara timp liber.Veti intreba :,,Cum adica?".Simplu-ii incarca cu tot felul de activitati care pentru ei nu prezinta un foarte mare interes(cursuri de dans,de pian,de limbi straine etc.),din dorinta de a epata in fata altora,fara insa a-i intreba pe copii daca si le doresc.Lasati-i sa aleaga si veti vedea ca vor participa cu placere,considerand lucrul acesta ca pe un mod placut de a-si petrece timpul liber si nu ca pe o corvoada !
-
Adriana-Claudia Ciceu
30.09.2009 - 17:13
sunteti siguri de faptul ca ai nostri copii mai au timp liber??????????
Vezi toate comentariile