Cei mai destepti copii din lume
Trei modele eficiente de invatamant: Finlanda, Coreea de Sud si Polonia
Ce putem invata de la alte sisteme de invatamant din lume? Care sunt secretele tarilor care obtin constant cele mai bune rezultate la testele PISA (Program for International Student Assessmen - Programul pentru Evaluarea Internationala a Elevilor)? Exista un factor pe care il au in comun acestea si cum poate fi el pus in aplicare in tara noastra?
In cartea Cei mai destepti copii din lume si modelele de invatamant care i-au format, Amanda Ripley incearca sa raspunda la acest fel de intrebari adunand laolalta povestile a trei liceeni americani plecati in programe de schimb de experienta in Coreea de Sud, Finlanda si Polonia si datele statistice obtinute in urma analizelor rezultatelor la testele PISA ale elevilor din aceste tari.
Iata cum invata copiii in aceste tari si care sunt aspectele care explica, in fiecare caz, succesul elevilor la testele PISA.
Coreea de Sud
Este descris ca modelul oalei sub presiune: copiii invata atat de compulsiv, presati de parinti si competitie, incat guvernul a trebuit sa stabileasca prin lege o ora limita pana la care copiii sa invete.
Elevii traiesc in mod constant sub presiunea competitiei si a efortului indelungat in invatare, avand ca obiectiv obtinerea unui rezultat cat mai bun la testul de la finalul liceului.
Parintii coreeni (si in general asiatici) sunt descrisi drept “parinti-antrenori”, deoarece ii impulsioneaza pe copii sa depuna cat mai mult efortin invatare si au asteptari foarte ridicate de la ei.
Programul zilnic al liceenilor in Coreea de Sud incepe la ora 8, cu lectii la scoala pana la ora 16. Apoi copiii fac curatenie in clase si scoala, iar de la 16:30, elevii din clasele mari incep pregatirea pentru testul de la finalul liceului. Urmeaza cina, apoi doua ore de studio individual la scoala, sub supravegherea profesorilor. De la 21, copiii pleaca acasa, multi dintre ei indreptandu-se catre centre de meditatii, numite hagwon-uri, unde vor sta pana la ora 22-23.
Intregul parcurs scolar al copiilor coreeni se realizeaza sub semnul testului de la finalul liceului, care decide la ce universitati pot intra acestia, ce profesii si ce venituri vor avea pentru restul vietii lor. Doar 2% dintre elevi obtin punctajul maxim la acest test, iar acest rezultat le asigura admiterea la cele mai prestigioase universitati din Coreea.
Partea intunecata a acestui sistem de invatamant:
- competitia este acerba, iar nivelul de stres resimtit de copii este mare si constant. Pentru multi dintre ei, o data cu intrarea la facultate, nivelul de motivatie pentru invatare scade.
- centrele de meditatii formeaza o adevarata industrie, parintii coreeni investind in 2011, de exemplu, 18 miliarde de dolari.
Finlanda
Sistemul de invatamant finlandez este prezentat ca modelul bazat pe incredere: copiii au rezultate bune la scoala fara competitie si fara presiune din partea parintilor. Parintii si copiii au incredere in profesori, iar profesorii au incredere in copii.
Unul dintre aspectele esentiale ale succesului invatamantului finlandez este pregatirea riguroasa a cadrelor didactice. Pot deveni profesori doar candidatii care sunt admisi la una dintre cele opt universitati prestigioase din Finlanda, care pregatesc cadre didactice. Pentru cel putin un an, studentii care se pregatesc sa devina profesori fac practica alaturi de un mentor. Datorita pregatirii lor superioare, cadrele didactice se bucura de libertate in organizarea lectiilor si de respect din partea elevilor si profesorilor.
Pana la finalul liceului, elevii nu sunt motivati prin competitie, iar acei copii care dau semne ca ar ramana in urma cu invatarea primesc ajutor de la mai multe cadre didactice, pentru a recupera diferenta.
Si in Finlanda, testul de la finalul liceului este important, stabilind sansele pe care copiii le au de a intra la colegiu. Testul se intinde pe parcursul a trei saptamani si dureaza 50 ore in total. Prima proba dureaza sase ore in care elevii citesc cateva texte scurte si scriu eseuri despre ele. In a doua zi de examen, elevii aleg un subiect din 14 optiuni si scriu un eseu complex si lung despre el pe parcursul a sase ore. Temele de eseu pot cuprinde: „De ce este dificil sa se ajunga la pace in Orientul Mijlociu” sau „Scriu pe blog, deci exist”.
Polonia
Invatamantul polonez poate fi considerat un model al metamorfozei, fiind rezultatul schimbarilor incepute in 1998. Miroslaw Handke, ministrul educatiei de atunci, profesor universitar de chimie, si-a propus sa “miscam intregul sistem – sa-l dezechilibram pentru a ajunge la un nou echilibru”.
Reforma in Polonia a pus accentul pe cateva schimbari importante:
- Rigoare in curriculum: curriculumul vechi, cu prea multe subiecte, superficial atinse de catre profesori era inlocuit cu unul noi, care stabilea scopurile principale, dar lasa detaliile la latitudinea scolilor. In plus, un sfert dintre cadrele didactice au fost trimise inapoi la scoala sa isi imbunatateasca propria pregatire.
- Responsabilitatea: au fost introduce testari nationale la finalul ciclului primar, gimnazial si liceal, pentru ca elevii si profesorii care au nevoie de ajutor sa fie identificati si sprijiniti.
- Intarzierea momentului in care elevii sunt repartizati fie la scoli profesionale/vocationale fie la licee teoretice. Inainte de reforma, aceasta repartizare avea loc la varsta de 15 ani, dupa reforma, a avut loc la 16 ani. Elevii castigau astfel inca un an de educatie generala, avand ocazia sa isi imbunatateasca rezultatele.
- Libertatea : profesorii sunt liberi sa isi aleaga manualele si curriculum-ul specific dintre cele peste 100 de optiuni aprobate, precum si propriul traseu de dezvoltare profesionala.
Rezultatele reformei in Polonia au fost evidentiate de rezultatele obtinute de elevii de 15 ani la testele PISA. In 2000, Polonia participa pentru prima data la testele PISA, moment potrivit intrucat la teste participa elevii educati in vechiul sistem (liceenii care deja au fost impartiti intre scoli vocationale si scoli academice). Rezultatele au fost demoralizatoare: locul 21 la citire si 20 la matematica, sub SUA si sub media tarilor dezvoltate. Peste 3 ani, in 2003, elevii polonezi participa din nou la PISA, de aceasta data fiind vorba de generatia de copii care in clasele primare au fost educati in vechiul sistem, dar inca nu fusesera impartiti licee teoretice si scoli vocationale. Rezultatele au surprins din nou: locul 13 la citire si locul 18 la matematica, imediat deasupra SUA.
In 2009, Polonia depasea SUA la matematica si stiinte, desi investea in fiecare elev mai putin de jumatate din suma pe care o alocau SUA. La citire si matematica, cei mai saraci copii din Polonia ii depaseau pe cei mai saraci copii din SUA. In 2012, Polonia obtine aceleasi rezultate ca Finlanda si Canada la testele PISA, intrand in randul superputerilor din educatie.
Toate aceste trei sisteme de invatamant au trecut prin schimbari importante, principala fiind accentul pus pe calitate si rigorare.
*Sursa foto:https://www.flickr.com/photos/cali4beach/8104594017/
Citeste si:
Rezultatele elevilor romani la testarea OECD-PISA 2015
Sistemul de invatamant finlandez: competitia nu este incurajata
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Interviu. Codruta Florea: "Sa protejam ceea ce invatam sa iubim - incredibila viata salbatica care ne inconjoara."Codruta Florea face parte din echipa Romania Salbatica din 2019 si este creatoare de continut, researcher, traducator si asistent de productie pentru proiectele derulate alaturi de echipa România Salbatica si NTD Film. Este implicata in organizarea LYNX Festival si este membru fondator al Asociatiei România Salbatica.
-
Interviu cu Silvia Ciubotaru Guta, coordonatoarea Laboratorului Ideo Ideis - ateliere de explorare personala si dezvoltare comunitaraSilvia Ciubotaru Guță este coordonatoarea Laboratorului de explorare personala si dezvoltare comunitara din cadrul Festivalului de Teatru Ideo Ideis din Alexandria.
-
Interviu cu Simona Ciff, psiholog si psihoterapeut. Partea a douaInterviu cu Simona Ciff, psiholog si psihoterapeut. Partea a doua: despre motivatia pentru invatare versus disciplina in invatare, mituri legate de invatare si modalitati prin care parintii pot sa ofere copiilor un an scolar viitor mai bun.
Adauga tu primul comentariu: