Doua perioade de vulnerabilitate in dezvoltarea copilului
Varstele la care creierul copiilor este vulnerabil
Abilitatea creierului nostru de a procesa informatia si de a se adapta eficient depinde de o multime de factori, inclusiv genetica, alimentatia si experientele de viata. Aceste experiente de viata pot influenta modul in care se dezvolta creierul mai ales in cateva perioade sensibile de dezvoltare care exista. Exista doua perioade foarte importante in care dezvoltarea creierului este foarte maleabila: la varsta de 2 ani si in adolescenta. Prin urmare, experientele traumatice ce pot aparea in aceste perioade pot afecta activitatea creierului, precum si structura sa.
La varsta de 2 ani
In primii 2 ani de viata, creierul se dezvolta foarte repede. In aceasta perioada, copiii incep sa inteleaga limbajul si sa vorbeasca, aceste procese presupunand o activitate complexa la nivelul creierului. De aceea, experientele traumatice care au loc la aceasta varsta pot modifica activitatea creierului si pot avea efecte genetice definitive. Invatarea si intelegerea limbajului necesita formarea unor noi legaturi neuronale si a unei noi activitati cerebrale. De aceea este atat de dificil sa invatam o limba straina sau sa cantam la un instrument muzical.
Deoarece au loc atat de multe modificari intr-un timp atat de scurt, traumele emotionale sau fizice pot duce la intreruperi cruciale ale dezvoltarii neurologice.
Indiferent daca exista sau nu amintiri ale acestei perioade, orice fel de eveniment traumatic (neglijarea, abuzul, separarea de parinti, probleme de sanatate fizica), poate duce la deficite comportamentale si cognitive de lunga durata ce vor avea impact si peste zeci de ani.
Pentru sustinerea aceste ipoteze, sunt oferite ca exemplu studiile realizate pe orfanii din Romania din perioada anilor 1980-1990. Desi acesti copii au primit ingrijirea (hrana si igiena) de care aveau nevoie la nivel fiziologic, din diverse motive, ingrijitorii nu le-au oferit si afectiunea de care copiii au nevoie in primii ani de viata: nu i-au tinut des in brate, nu s-au jucat cu ei si nu au vorbit cu ei suficient. Acesti copii au dezvoltat probleme de sanatate mintala si au avut dificultati in mentinerea unui job stabil si a relatiilor romantice si sociale, iar studiile asupra activitatii lor cerebrale si asupra structurii creierului au indicat probleme in sistemul limbic, responsabil cu emotiile de baza.
Pe scurt, abilitatea noastra de a mentine abilitati sociale si de a dezvolta empatie depinde foarte mult de afectiunea fizica din primii ani de viata, de contactul vizual si timpul petrecut in joaca cu adultii. In plus,in randul adultilor crescuti in orfelinatele din Romania, a fost observat o activitate cerebrala e mai redusa si o dimensiune mai mica a creierului. De aceea, cercetatorii au atras atentia asupra faptului ca exista sanse mai mari de recuperare in urma traumelor emotionale pentru copiii adoptati inainte de varsta de 2 ani.
In adolescenta
O alta perioada vulnerabila este adolescenta. Acum incep sa fie eliminate conexiunile neuronale care nu mai sunt folosite. Lobii frontali au o activitate mai ridicata si pentru prima data, creierul e capabil sa compare si sa analizeze mai multe concepte complexe in acelasi timp. La aceasta varsta copiii incep sa inteleaga mai bine relatiile sociale si alte aspecte ale vietii de zi cu zi, iar aceasta activitate cerebrala intensa explica de ce adolescentii dorm mai mult.
Studiile asupra perioadelor vulnerabilitate cerebrala atrag atentia asupra nevoii de stabilitate si siguranta pentru dezvoltarea umana si mai ales pentru aspectele sale cognitive. O singura experienta traumatica poate afecta atat de mult activitatea cerbrala incat sa modifice structura creierului pe termen lung.
Sursa: QZ.com
*Sursa foto: Pixabay.com
Citeste si:
Copiii neglijati in primii ani de viata au probleme emotionale la maturitate
Adauga tu primul comentariu: