characters characters

Ce se ascunde in spatele refuzurilor copilului?

Propus de: SuntParinte.ro   |   08 aprilie 2013    |   4156 vizualizări

Varsta: 3 - 6 ani, 6 - 11 ani.

”Nu vreau sa mananc supa”,  ”Nu vreau sa dorm acum”, ”Nu ma imbrac cu haina asta”, Nnu am nevoie de ajutor”, ”Nu vreau sa strang jucariile”, iar exemplele care il contin pe ”NU” si implicit refuzurile copilului, pot continua. Cu siguranta te-ai confruntat de nenumarate ori cu aceste refuzuri din partea copilului tau. De la refuzurile copilului pornesc multe conflicte si batai de cap pentru parinti. Asadar, merita sa vedem ce inseamna mai exact cand copilul refuza sa faca ce ii ceri sau recomanzi.

Ce exprima refuzurile copilului?


De cele mai multe ori, parintii interpreteaza NU-ul copilului ca pe „Nu vreau sa te ascult.”, „Iti sfidez autoritatea.”,  „Ma razbun.” Sau „Nu te respect.”. De multe ori insa, refuzurile copilului inseamna si alte lucruri, exprimand nevoi sau dorinte ale copilului care nu au ca unic scop sa iti testeze limita rabdarii sau autoritatea.

Iata ce mesaje se pot ascunde in spatele unui „Nu” hotarat spus de catre copil:

1. „Sunt obosit/nu ma simt bine”. Deseori,  starea biologica a copilului influenteaza disponibilitatea sa de a coopera cu tine. Oboseala, boala, simptomele unei raceli, un inceput de febra, dureri in anumite parti ale corpului, toate pot duce la un refuz instantaneu de a face ceva. Copiii de varste mici isi exprima cu greutate aceste stari, asa ca refuzul de a te asculta este cea mai usoara modalitate a copilului de a transmite disconfortul fizic.

2. „Mi-e foame/sete/prea cald/prea frig etc.” Atunci cand copilului ii e foame sau sete, cand ii e somn, s-ar putea sa refuze mult mai des decat atunci cand aceste nevoi i-au fost satisfacute.

3. „Nu am nevoie de ajutor.” Daca ii propui copilului sa il ajuti sa faca ceva sau sa faci ceva in locul lui si refuza, incearca sa afli cum ar prefera sa procedeze de fapt -  este posibil ca solutia propusa de tine sa nu ii fie pe plac. 

4.  „Sunt suparat/furios/dezamagit/speriat.” Prescolarii abia incep sa invete sa identifice emotiile, asa ca atunci cand le vor trai, nu le vor exprima verbal in mod clar, ci prin comportamente de opozitie, de respingere, de cautare a atentiei etc. Asadar, daca micutul tau tocmai a pierdut la un joc sau a avut o neintelegere cu un alt copil care l-a suparat, este foarte probabil sa nu fie dispus sa faca ce il rogi.

5. „Nu imi place aceasta activitate”. Desi te-ai astepta ca tuturor copiilor sa le placa sa deseneze, de exemplu, unii prefera sa faca miscare sau sa construiasca. Desi ii explicam copilului ca e important sa stii din toate cate un pic, s-ar putea sa te lovesti de NU-ul copilului tau cand ii propui sa faca ceva ce nu ii place.

Cum ar trebui sa reactionezi la refuzul copilului tau?

1. Aminteste-ti ca cele mai multe refuzuri ale copilului nu au scopul de a-ti submina autoritatea, ci mai degraba au legatura cu lipsa dorintei copilului de a face respectivul lucru. Tinand minte acest lucru, scad sansele sa reactionezi cu furie la refuzurile copilului tau si sa gasesti modalitati de a negocia cu el.

2.  Afla de ce anume spune „Nu” si arata-i ca ii intelegi motivele: „Esti obosit si ai prefera sa mergem acasa, dar trebuie sa mai stam putin.”

3. Atunci cand este posibil, lasa-l sa procedeze cum doreste el: ”Stiu ca ai propriile tale idei. Daca nu vrei sa faci cum am zis eu, haide cu o propunere!”

Aminteste-ti ca furia si nervii nu rezolva problemele. A-l obliga pe copilul tau sa faca ceva chiar daca nu vrea, poate functiona pe moment, insa nu va da rezultate pe termen lung.  Care sunt cele mai frecvente refuzuri ale copilului tau?

Comentează:
5 comentarii

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul
    *Camp obligatoriu
  • clarissa33_sp
    clarissa33_sp    10.05.2013 - 12:39
    SAR: ce este asa gresit in a cere parerea copilului?! Atata timp cat nu intelege de ce ii ceri ce ii ceri, va face cum spui tu doar din teama, iar cand va creste, va proceda cum crede el, chiar daca este gresit. Pe de alta parte, daca ii arati ca ii intelegi nevoile si preferintele, nu inseamna ca il rasfeti, inseamna ca il respecti. A intelege dorintele copilului nu inseamna in mod obligatoriu a le indeplini pe toate si a-l rasfata. Si autoritatea inteleasa in mod gresit in relatia cu copilul poate avea aceleasi efecte nefericite ca si "supra-rasfatul"..
  • clarissa33_sp
    clarissa33_sp    10.05.2013 - 12:35
    @ Georgiana: Este important sa afli de ce copilul refuza sa invete: pentru ca i se pare prea greu, pentru ca ii e teama de profesor, pentru ca nu este interesat de materia respectiva? In functie de cauzele care stau la baza refuzului sau, poti gasi solutii. Cred ca familiei ii revine rolul de a motiva copiii sa invete (sa afle lucruri noi din orice surse, nu doar de la scoala), pentru ca pana cand sistemul si mentalitatile se vor schimba cu adevarat, copiii nostri vor deveni adulti:).
  • Utilizator Anonim
    mihaela    10.04.2013 - 11:20
    Intr-adevar,asa cum spune Georgiana,trebuie schimbat mult in ceea ce priveste scoala.Incepand de la materialul didactic,care aproape nu exista si ar putea face unele ore mai atractive-ma refer la fizica ,chimie,biologie,desen,muzica,sport(unde nu exista nici macar sali destinate activitatii asa ca iarna se sta in sala de clasa ori afara in ger)- si terminand cu modul in care cadrele didactice trateaza elevii.Generatiile s-au schimbat,ei traiesc in alta era-tehnologizata-,au curajul sa spuna cand se considera nedreptatiti,doresc sa afle totul,dar in alt mod . Sa meditam si sa incercam sa-i tratam altfel,nu asa cum am fost tratati noi!Sa-i respectam,respectandu-ne pe noi!
  • Utilizator Anonim
    SAR    10.04.2013 - 05:15
    Nu uitati ca exista copii saraci care reusesc in viata cu toate ca au fost privati de "toate cele" expuse mai sus, ba chiar unii dintre ei si fara satisfacerea nevoii supreme, cea de afectiune. Si atunci ce concluzie putem trage? Mai usor cu satisfacerea nevoilor - asa ziselor nevoi - si atentie mai mare la supra "rasfat", la atribuirea de sarcini peste varsta mentala a copilului. De asemenea nu cereti parerea copilului la impunerea oricarei reguli, nu-i oferiti impresia ca este egal cu adultii la rezolvarea oricarei probleme, sau ca poate hotari orice il priveste. Gasiti mai degraba un echilibru intre acestea si NU UITATI sa expuneti copilul la frustrari.
    Modul in care poate tolera o frustrare este esentiala pentru dezvoltarea echilibrata a unui adult responsabil.
    Copilul este un om in formare, nu un om format, deci indrazniti sa-l educati dumneavoastra. Nu atribuiti esecurile in educatie altora, asumandu-va doar reusita!
  • Utilizator Anonim
    Georgiana    09.04.2013 - 15:12
    Ce ne facem, insa, cand refuza: sa citeasca, sa invete, sa-si faca temele cu constiinciozitate si nu superficial????
    Cum motivam copiii pentru a invata? Cine are un rol determinant aici: familia sau scoala??
    Ce-am putea face noi, parintii, pentru a compensa lipsa de atractivitate a programei si metodei invechite bazate pe obedienta, obligativitate a unor cadre didactice fara talent sau interes pedagogic?
    Trebuie schimbata si mentalitatea si stilul celor de la catedra pentru a obtine rezultate privind educatia noii generatii!!!

Citeste si alte articole din aceasta tema

Mai multe