Cand copilul vrea ceva si tu nu... Ce e de facut?

Propus de: Mihaela Zaharia    29 august 2012   

Varsta: 2 - 6 ani, 6 - 11 ani.

Cand copilul vrea ceva si tu nu... Ce e de facut?Ce faci cand copilul tau vrea sa ii cumperi ... de toate? Poate uneori ii cumperi. Imediat. Poate uneori ii cumperi peste cateva zile. Dar daca nu poti sau nu vrei sa ii cumperi deloc? Ce ii spui?


Accepta-i dorinta, chiar daca tu nu esti de acord cu ea
In primul rand, accepta-i dorinta. Arata-i ca e ascultat: „Ok, am inteles ca iti place foarte mult papusa blonda.”, „Aha, stiu ca ai vrea si tu un trenulet albastru.” Si nu, asta nu inseamna ca esti de acord sa ii si cumperi lucrurile respective chiar atunci. Poate uneori chiar nu esti deloc de acord cu ceea ce isi doreste copilul. Dar asta nu te impiedica sa recunosti dorinta lui: „Inteleg ca ai vrea sa gusti si tu din acadeaua verde” si totusi sa refuzi sa ii cumperi vreo acadea verde. Acest prim pas este esential, mai ales atunci cand nu esti de acord sa ii cumperi ce vrea, fiindca are darul de a dezamorsa situatia. Daca incepi sa refuzi de la inceput prin afirmatii de genul „Eu nu o sa-ti cumpar niciodata asa ceva!” ... conflictul e gata.

Exprima-ti parerea despre dorinta copilului
Dupa acceptarea dorintei, poti continua sa iti pui parerea:
•    „Mi-ar fi placut si mie asa ceva cand eram copil.”
•    „Da, cred ca arata interesant!”
•    „S-ar asorta frumos cu fustita pe care o ai acasa.”
•    „Jocul asta ar fi bun de jucat cand vin alti copii in vizita.”
 
Sau chiar sa sadesti speranta unei achizitii viitoare:
•    „Acum stiu din ce sa aleg ce sa-ti iau de ziua ta.”
•    „Cand vom avea mai multi bani s-ar putea sa-ti cumpar.”
•    „Cand ai sa fii tu mare si ai sa ai salariul tau poti sa iti iei asa ceva.”
•    „Chiar m-au intrebat bunicii ce sa iti aduca cand vin in vizita si as putea sa le spun de rochita asta rosie.”
•    „O sa il intreb si pe tati sa vad ce parere are de achizitionarea ....”

Amana dorinta pentru o ocazie ulterioara
Ce functioneaza la noi e „Lista de dorinte” derivata din „Cutia cu dorinte”  din sistemul ESPERE care a devenit intre timp, simplu „Lista”. Orice isi doresc copiii, punem pe Lista si la urmatoarea ocazie de cadou o re-evaluam si alegem din ea. Uneori impreuna, uneori doar eu cu tati – cum sunt ocaziile in care el e plecat si trebuie sa se intoarca cu un cadou. Iar de Mos Nicolae si Mos Craciun, fireste ... alegem impreuna cu „mosu”. Iar reactia lor este: „Uite, mami, nu mai trebuie sa cumperi ca ne-a adus Mosu!”

In orice caz, ei stiu ca tin cont intotdeauna de preferintele lor. De exemplu, pentru baietelul meu totul trebuie sa fie cu masini (ciorapi, bluzite, sapci, slapi, ghiozdan, penar, etc.), iar in orice cadou trebuie sa fie si o masinuta, cat de mica, altfel nu se bucura.
 
Cum refuzi cererea copilului
Atunci cand refuz sa le cumpar ceva, replicile sunt putin diferite, cum ar fi:
•    „E frumoasa papusa, dar ai deja cateva, nu cred ca iti mai trebuie inca una.”
•    „Cand iti ramane mica geaca de acum o sa-ti iau una asa, daca iti va mai placea si mai gasim.”
•    „Da, e interesant catelul asta de jucarie pe care sa-l hranesti, dar tu ai deja unul adevarat.”
•    „Am putea sa il luam sa-l facem cadou, cred ca merita.”

Ce nu este bine sa ii spui?
Replicile care nu se cuvin a fi spuse, chiar daca refuzam, se incadreaza in categoria:
•    „Crezi ca meriti asa ceva?”
•    „Nu, fiindca esti pedepsit.”
•    „Dar ce, tu crezi ca eu am avut asa ceva cand eram mic?”
•    „Poti sa traiesti si fara asta!”

... pentru ca, sa fim seriosi, nici noua nu ne-ar placea sa le auzim atunci cand ne dorim ceva. In fond si la urma urmei, indiferent de varsta, cu totii avem o „Lista de dorinte”, nu e asa?

Tu ce dorinte ale copilului ai refuzat recent si cum ai facut acest lucru?


Psih. Mihaela Zaharia
Sunt psiholog de 13 ani, trainer de 9 ani si mamica de 8 ani pentru fetita mea, acum eleva in clasa I si de 5 ani jumate pentru baietelul meu, viitor elev in clasa zero.
Lucrez in principal cu parinti in cadrul firmei de training si coaching, Mind Master si imi place sa scriu pentru SuntParinte.ro.

Comentează:
4 comentarii

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul
    *Camp obligatoriu
  • Utilizator Anonim
    piticulvesel.ro    25.07.2013 - 05:12
    Replicile pe care e bine sa nu i le spunem copilului sunt bine conturate aici, pana la urma, sa nu uitam ca ne adresam unui copil, iar lumea acestuia nu cunoaste interdictii. Primul pas spre disciplina este incercarea de a tine piept dorintelor nefondate ale celui mic.
  • Utilizator Anonim
    mandres cristina    06.09.2012 - 10:45
    Cred ca nu e potrivit spus lista de dorinte, atata timp cat suntem datori sa - i invatam pe copii sa si le procure ei insisi si sa lupte pentru ca visele lor sa devina realitate. Eu i - as spune copilului meu scrie - mi doua liste : Lista lucrurilor posibile si lista lucrurilor imposibile, iar in paranteza , trece langa fiecare lucru posibil sau imposibil si cauza - posibil ( am acesti bani) - imposibil ( sunt prea delasator ).
    De ce toate acestea ? Pentru ca el trebuie sa inteleaga rosturile lor in lumea aceasta care se schimba in fiecare zi si cauzele care- i produc succesul sau esecul si mai trebuie sa inteleaga bariera dintre a putea si a vrea , pentru ca ne place sa fim visatori realisti .
  • Utilizator Anonim
    Anca Malus    06.09.2012 - 06:07
    Intradevar sfaturile sunt foarte bune , eu le aplic copiilor mei in varsta de 14 ani respectiv 10 ani si intodeauna sunt intelegatori .
  • COTIRLAN LUMINITA
    COTIRLAN LUMINITA    02.09.2012 - 13:33
    In ceea ce ma priveste, credeti-ma, lista mea de dorinte nu ar avea loc, nici daca as scrie-o pe un top de hartie... Insa de la a-ti dori si pana la ce este necesar sau putem cumpara...e cale lunga... De aceea, vorbim despre... ”Casa visurilor copiilor”. Oare cum ar arata???... Papusi peste papusi ori... masinute, leagane, balansoare,cred ca ar fi bun un pian sau poate o chitara... Ei si lista ar putea continua, nu vreau sa va plictisesc... Dar, daca sunt singura in aceasta camera minunata, oare... mai are aceeasi valoare???... Asa ca, in loc sa aleg ”colivia de aur”, care este pana la urma tot o colivie, aleg jucarii mai putine, cu care sa ma bucur alaturi de prieteni! Credeti ca-mi poate cumpara cineva cea mai de pret jucarie???... ”PRIETENIA”, nu este o jucarie! Este un sentiment minunat si-ti ajunge o minge sau o piatra pentru sotron, ori un nunceac- sa pot juca in doi,(cu fiul meu), jocul ”Naruto”... E clar ca nu putem spune totdeuna da!!!