Cand copiii isi plang de mila prea des
Convingerile tale devin gandurile tale. Gandurile tale devin cuvintele tale. Cuvintele tale devin actiunile tale. Actiunile tale devin obiceiurile tale. Obiceiurile tale devin valorile tale. Valorile tale devin destinul tau. (Mahatma Gandhi)
Cuvintele pe care le spunem ne influenteaza propria stare emotionala, dar si pe cea a celor din jur, chiar daca nu ne propunem acest lucru in mod constient. Copiii pot fi si mai mult afectati de acest fenomen, deoarece sunt mai usor de influentat si inca nu au invatat sa isi analizeze si sa isi controleze emotiile si gandurile.
Atunci cand copilul isi formeaza obiceiul de a se plange in legatura cu o multime de lucruri, este bine sa intervii pentru a-l ajuta sa renunte la acest comportament. Acest lucru nu inseamna ca nu ii vei accepta emotiile, ci ca il vei ajuta sa gaseasca solutii practice si increderea in sine ca poate depasi obstacolele pe care le percepe ca fiind prea dificile.
Identifica emotiile.
Ajuta-ti copilul sa isi exprime emotiile in modalitati sanatoase care sa insemne a identifica emotia si a o gestiona ulterior in modalitati care sa nu frustreze pe nimeni. Spre exemplu:
”-Ioana, e timpul sa iti pui la loc jucariile.
-Nu vreauuuu (fetita se arunca pe jos). E prea greu, nu pot
Mama: - Cand suntem obositi sau suparati, toate lucrurile par grele. Crezi ca daca te ajut si eu, o sa fie mai usor? Hai sa incercam, ce zici? .”
Identifica influentele.
Cauta sa identifici de unde apar unele atitudini si comportamente ale copilului care te deranjeaza. De exemplu, uneori desenele sau reclamele pot fi sursa acestui comportament: copiii vad personaje care isi plang de mila si primesc ajutor, asa ca imita acest comportament in viata reala. Alteori, copiii invata sa isi planga de mila frecvent chiar de la adultii din jurul lor.
Educa atitudini.
Deseori cei mici trec prin asa numitele „distorsiuni cognitive” (modalitati irationale de a gandi)ce pot declansa comportamentele nedorite.
Iata cateva exemple:
- a gandi in alb si negru sau radicalizarea („Ori facem ca mine, ori nu mai facem nimic.”),
- suprageneralizarea („Niciodata nu reusesc sa inteleg lectia la mate.”)
- deformarea selectiva (cand copilul alege sa se concentreze doar pe un aspect negativ al unei situatii, desi aceasta are si aspecte pozitive: De exemplu, este descurajat pentru ca aa luat un calificativ Bine la matematica desi in rest are doar FB)
Invata-l sa identifice aceste ganduri si sa le transforme in unele rationale.
Pune accent pe progres.
Atunci cand observi ca cel mic isi imbunatateste comportamentul, arata-i ca esti mandru de el si lauda-l. „Nu-mi vine sa cred ce frumos ti-ai facut ordine printre jucarii. Si ce rapid ai fost!
Analizeaza-ti propria atitudine
Uneori problemele de comportament ale copiilor, mai ales plansetele si nemultumirile frecvente pot fi si raspuns la anxietatea parintilor. Un parinte prea anxios si dornic sa isi protejeze copilul de orice rau, poate declansa negativitatea copilului. Astfel, totul devine o lupta intre un parinte prea ingrijorat si un copil prea sufocat.
Ajuta-l sa caute solutii concrete la problema cu care se confrunta.
Cand copiii se plang ca lucrurile sunt prea dificile pentru ei, de multe ori in spatele acestor afirmatii se ascunde teama de esec sau de critica. Pentru a-l ajuta cu adevarat pe copil in aceste situatii, este important sa ii accepti teama, dar sa il incurajezi sa actioneze concret pentru a depasi problemele intampinate.
Este prea obosit? Se poate odihni un sfert de ora inainte sa inceapa temele.
Se confrunta cu o nedreptate? Incurajeaza-l sa propuna o solutie si sa negocieze.
S-a plictisit? Arata-i ca plictiseala nu este o drama si ca uneori poate fi benefica :).
Temele sunt prea grele? Orienteaza-l catre surse de informatie care explica mai bine lectiile.
Exercitii practice
Pentru a reduce plangerile si nemultumirile copilului, atat in scoli, cat si acasa, pot fi luate masuri concrete.
Poti sparge obiceiul plangerilor prin „bratara non-plangere”. Asta inseamna ca cel mic va fi nevoit sa poarta pe mana stanga o bratara. Atunci cand incepe sa isi planga de mila, va trebui sa dea jos bratara, iar a doua zi sa inceapa din nou sa o poarte. Este un exercitiu care il ajuta sa isi constientizeze comportamentul si sa isi masoare progresul facut in schimbarea acestuia.
Carnetelul plangerilor.
Copilul (sau adultul) trebuie sa noteze de fiecare data cand se surprinde plangandu-si de mila pe parcursul fiecarei zile. In timp, puteti observa tipare de comportament: de exemplu, copilul se plange de fiecare data cand trebuie sa isi faca temele sau cand ii ceri sa te ajute la curatenie.
Dupa o saptamana sau doua, copiii si adultii trebuie sa reformuleze in scris mesajele de plangere in mesaje de recunostinta. De exemplu, copilul poate fi recunoscator ca are conditiile necesare pentru a-si face temele in confort si siguranta in fiecare zi.
Tu cum gestionezi plansetele si nemultumirile copilului tau?
Citeste si:
Cand copiii cresc inconjurati de mila, invata sa se autocompatimeasca
*Sursa foto: https://www.flickr.com/photos/denisenfamily/5661102715/
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
De ce e important sa il accepti pe copil asa cum esteMulte din neintelegerile dintre parinti si copii isi gasesc originea in dorinta parintilor de a se oglindi in copilul lor, de a-si indeplini propriile nevoi si asteptari prin copil.
-
Cand parintii corecteaza excesiv greselile copiilorNu e deloc usor sa iti privesti copilul facand greseli. Ne dorim ce e mai bun pentru ei si am vrea cumva sa ii ferim de orice este gresit sau chiar "imperfect".
-
Cauzele pentru care copiii adulti nu reusesc sa devina independenti”Nu stiu care este scopul meu in viata.” sau ”Nu am realizat nimic pana acum.” sunt cuvinte frecvent spuse de copiii adulti care nu au reusit sa devina independenti si sa se descurce in lumea adultilor.
Adauga tu primul comentariu: