Un miliard de copii sunt expusi „riscului extrem de ridicat” de a resimti impactul crizei climatice - UNICEF

„The Climate Crisis Is a Child Rights Crisis: Introducing the Children’s Climate Risk Index” [Criza climatica este o criza a drepturilor copilului: Prezentarea indicelui de risc climatic in randul copiilor] este prima analiza completa a riscului climatic din perspectiva copiilor. Aceasta claseaza tarile in functie de expunerea copiilor la socurile climatice si la cele de mediu, precum cicloanele si valurile de caldura, dar si in functie de vulnerabilitatea acestora la astfel de socuri, tinand cont de accesul lor la servicii esentiale.

Lansat in colaborare cu miscarea Fridays for Future [„Zile de vineri pentru viitor”], cu ocazia celei de-a treia aniversari a acestei miscari coordonate de tineri, care au demarat greve climatice globale, raportul releva faptul ca aproximativ un miliard de copii – aproape jumatate dintre cele 2,2 miliarde de copii ai lumii – traiesc intr-una dintre cele 33 de tari clasificate cu „risc extrem de ridicat”. Acesti copii sunt expusi unei combinatii fatale de socuri climatice si de mediu multiple, insotite de o vulnerabilitate crescuta din cauza serviciilor esentiale neadecvate, precum cele din domeniul apei, salubritatii, sanatatii si educatiei. Rezultatele reflecta numarul copiilor afectati in prezent – este posibil insa ca cifrele sa devina mai alarmante odata cu accelerarea impactului schimbarilor climatice.

„Este pentru prima oara cand avem o imagine completa a vulnerabilitatii copiilor la schimbarile climatice si a locurilor in care apare aceasta vulnerabilitate, iar aceasta imagine este cumplita, aproape de neinchipuit. Socurile climatice si de mediu submineaza toate drepturile copilului, de la acces la aer curat, la hrana si apa sigura pana la educatie, locuinte, lipsa exploatarii si chiar dreptul lor la supravietuire. Practic, va fi afectata viata fiecarui copil”, a declarat Henrietta Fore, directorul executiv al UNICEF. „De trei ani, copiii din lumea intreaga isi fac auzite vocile pentru a cere luarea de masuri. UNICEF sprijina apelul lor la schimbare cu un mesaj categoric – criza climatica este o criza a drepturilor copilului”.

Indicele de risc climatic in randul copiilor (IRCC) releva urmatoarele:

• 240 de milioane de copii sunt extrem de expusi inundatiilor costiere;
• 330 de milioane de copii sunt extrem de expusi inundatiilor fluviale;
• 400 de milioane de copii sunt extrem de expusi cicloanelor;
• 600 de milioane de copii sunt extrem de expusi bolilor transmise prin vectori;
• 815 milioane de copii sunt extrem de expusi poluarii cu plumb;
• 820 de milioane de copii sunt extrem de expusi valurilor de caldura;
• 920 de milioane de copii sunt extrem de expusi penuriei de apa;
• 1 miliard de copii sunt extrem de expusi unei poluari excesive a aerului.

Cu toate ca aproape fiecare copil din lume este expus cel putin unuia dintre aceste riscuri climatice si de mediu, datele indica faptul ca tarile cele mai afectate se confrunta cu socuri multiple si adesea concomitente, care risca sa fragilizeze progresele in materie de dezvoltare si sa accentueze lipsurile copiilor.

Un numar estimativ de 850 de milioane de copii – unu din trei la nivel global – traiesc in zone in care se suprapun cel putin patru dintre aceste socuri climatice si de mediu. Mai mult, 330 de milioane de copii – unu din sapte la nivel global – traiesc in zone afectate de cel putin cinci socuri majore.

In Indicele de risc climatic in randul copiilor, Romania ocupa locul 102, aflandu-se pe aceeasi pozitie cu Republica Moldova, Kazahstan, Italia, Franta si Argentina, in jumatatea inferioara a listei de 163 de tari incluse in raport, lista fiind ordonata descrescator incepand cu statele in care riscurile climatice pentru copii sunt cele mai ridicate. In ceea ce priveste pilonul din Indice reprezentat de socurile climatice si de mediu, Romania are un scor de 5,4 (severitate medie) si un scor de 2,5 in privinta pilonului vulnerabilitatii copiilor (severitate medie), indicele de risc climatic si de mediu fiind de 4,1 (severitate medie). Cu 74.880 de kilotone emisii de CO2, care reprezinta 0,22% din emisiile globale, si emisii pe cap de locuitor de 3,85 de tone metrice, Romania se numara printre tarile cu emisii de CO2 de nivel mediu-superior.

Raportul releva si faptul ca locul in care sunt generate emisiile de gaze cu efect de sera difera de cel in care se inregistreaza cel mai mare impact climatic in randul copiilor. Cele 33 de tari „cu risc extrem de ridicat” emit, impreuna, doar 9% dintre emisiile de CO2 de la nivel mondial. In schimb, primele cele mai poluante 10 tari sunt responsabile de aproape 70% dintre emisiile globale. Doar una dintre aceste tari este clasificata cu „risc extrem de ridicat” la nivelul indicelui.

„Schimbarile climatice sunt extrem de inechitabile. Cu toate ca niciun copil nu este responsabil de incalzirea globala, copiii vor plati pretul cel mai mare. Copiii din statele cel mai putin responsabile vor suferi cel mai mult”, a afirmat Fore. „Inca mai este timp pentru a actiona. Imbunatatirea accesului copiilor la servicii esentiale, precum apa si salubritate, sanatate si educatie, poate creste simtitor capacitatea de supravietuire a acestora in cazul unor astfel de pericole climatice. UNICEF indeamna guvernele si companiile sa asculte copiii si sa prioritizeze actiunile care ii protejeaza impotriva acestor efecte, accelerand totodata eforturile menite sa reduca dramatic emisiile de gaze cu efect de sera”.

Daca nu se intreprind urgent actiunile necesare pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de sera, copiii vor continua sa sufere cel mai mult. In comparatie cu adultii, copiii au nevoie de mai multa hrana si apa raportat la greutatea lor corporala, reusesc sa supravietuiasca mai greu fenomenelor meteorologice extreme si sunt mai susceptibili la toxicitatea chimicalelor, la schimbarile de temperatura si la boli, printre altele.

„Miscarile initiate de tinerii activisti de mediu vor continua sa se extinda si sa lupte pentru ceea ce este drept, deoarece nu avem de ales", au afirmat Farzana Faruk Jhumu (Bangladesh), Eric Njuguna (Kenya), Adriana Calderón (Mexic) si Greta Thunberg (Suedia), reprezentantii miscarii Fridays for Future care au scris cuvantul inainte al raportului si care sprijina lansarea acestuia. „Trebuie sa constientizam punctul in care ne aflam, sa tratam schimbarile climatice ca pe o adevarata criza si sa actionam negresit pentru a ne asigura ca planeta pe care o mostenesc copiii de astazi va fi una in care vor putea locui".

UNICEF indeamna guvernele, companiile si actorii relevanti:

• Sa creasca investitiile in serviciile cheie adresate copiilor in vederea adaptarii si a cresterii rezilientei acestora la schimbarile climatice. Pentru a proteja copiii, comunitatile si persoanele cele mai vulnerabile impotriva celui mai devastator impact al climei aflate deja in schimbare, trebuie adaptate serviciile critice, inclusiv sistemele de apa, salubritate si igiena, serviciile de sanatate si educatie.
• Sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera. Pentru a evita cele mai nefaste efecte ale crizei climatice, sunt necesare demersuri ample si stringente. Tarile trebuie sa isi reduca emisiile cu cel putin 45% (fata de nivelul din 2010) pana in 2030 pentru a limita incalzirea globala la un nivel maxim de 1,5 grade Celsius.
• Sa ofere copiilor o educatie pentru mediu si competente ecologice, care sunt critice pentru adaptarea lor la schimbarile climatice si ii pregatesc sa faca fata efectelor acestora. Copiii si tinerii vor resimti din plin consecintele devastatoare ale crizei climatice si ale nesigurantei apei, desi sunt cel mai putin responsabili de acestea. Avem o datorie fata de toti tinerii si fata de generatiile viitoare.
• Sa includa tinerii in toate negocierile si deciziile privind clima de la nivel national, regional si international, inclusiv in cadrul conferintei COP26. Copiii si tinerii trebuie sa fie inclusi in toate procesele de luare a deciziilor referitoare la clima.
• Sa se asigure ca procesul de redresare in urma pandemiei de COVID-19 este unul prietenos cu mediul, cu emisii reduse de carbon si incluziv, astfel incat sa nu fie compromisa capacitatea viitoarelor generatii de a aborda si de a raspunde crizei climatice.