Un copil de 10 ani invata pentru 16 discipline
Scoala romaneasca, nereformata de 13 ani, are nevoie de „o curatenie generala” in manuale si materii, cred specialistii din educatie.
Orarul elevilor este prea incarcat, cu materii prea multe si inutile, copiii sfarsesc prin a toci lectii de pagini intregi din care nu raman cu nimic, manualele sunt imbacsite, pregatirea unor profesori este in doielnica, mijloacele materiale de invatare sunt limitate. In acelasi timp, exista elevi care au facut performanta tocmai datorita sistemului riguros si a profesorilor pregatiti.
Asta, chiar daca ultima reforma curriculara completa a fost inceputa in 1997, cand la sefia Ministerului Educatiei se afla Andrei Marga.De atunci a trecut mai mult de un deceniu, timp in care s-a asternut praful pe documentele ministerului. Este adevarat ca, in ultimii ani, cu chiu, cu vai s-a mai taiat din materie, insa specialistii sustin ca nu suficient.
Ultima modificare in orarul elevilor a fost facuta anul trecut, de fostul ministru al educatiei Ecaterina Andronescu, care a redus numarul de ore saptamanale la 28-30, de la 36-38, si a inceput centrarea programelor pe formarea de competente. „Urmatorul pas este reevaluarea cantitatii de materie si elaborarea manualelor pentru ca, din pacate, profesorii nostri sunt foarte legati de ele”, crede Andronescu.
Chinul incepe la clasa a IV-a
Profesori, experti, parinti, reprezentanti ai ministerului, cu totii recunosc ca trebuie facuta o schimbare, in masura in care si invatamantul romanesc trebuie sa se axeze pe dobandirea de competente, asa cum cer normativele Uniunii Europene. Foarte putini au curajul sa arate cu degetul spre materiile care nu mai au ce cauta in scoli. Ce trebuie sa dispara din carti si ce lucruri bune mai putem pastra din sistemul romanesc este intrebarea pe care si-o pun toti.
Daca in clasele I-III, elevii invata doar matematica, limba romana, o limba straina, stiinte ale naturii, educatie fizica, eventual si informatica, din clasa a IV-a, bretelele ghiozdanului se intind la maximum. Astfel, un copil de 9-10 ani are de acumulat cunostinte de matematica, limba romana, istorie, geografie, stiinte, arta plastica, o limba straina, de obicei engleza, informatica, educatie civica, religie, muzica si educatie fizica. In total, 28 de ore.
La gimnaziu, in orarul scolar mai apar cateva obiecte: biologia, chimia, fizica, a doua limba straina, se mai adauga, eventual, mai multe ore la materiile deja existente. Liceenii au posibilitatea de a alege scoala in functie de profil, real, uman, tehnic, vocational. Timp de 30 de ore pe saptamana, acestia aprofundeaza materii de profil. Specialistii in educatie cred insa ca liceele romanesti nu sunt suficient de specializate, iar elevii ajung sa toceasca materii inutile.
Orarul elevilor este prea incarcat, cu materii prea multe si inutile, copiii sfarsesc prin a toci lectii de pagini intregi din care nu raman cu nimic, manualele sunt imbacsite, pregatirea unor profesori este in doielnica, mijloacele materiale de invatare sunt limitate. In acelasi timp, exista elevi care au facut performanta tocmai datorita sistemului riguros si a profesorilor pregatiti.
Asta, chiar daca ultima reforma curriculara completa a fost inceputa in 1997, cand la sefia Ministerului Educatiei se afla Andrei Marga.De atunci a trecut mai mult de un deceniu, timp in care s-a asternut praful pe documentele ministerului. Este adevarat ca, in ultimii ani, cu chiu, cu vai s-a mai taiat din materie, insa specialistii sustin ca nu suficient.
Ultima modificare in orarul elevilor a fost facuta anul trecut, de fostul ministru al educatiei Ecaterina Andronescu, care a redus numarul de ore saptamanale la 28-30, de la 36-38, si a inceput centrarea programelor pe formarea de competente. „Urmatorul pas este reevaluarea cantitatii de materie si elaborarea manualelor pentru ca, din pacate, profesorii nostri sunt foarte legati de ele”, crede Andronescu.
Chinul incepe la clasa a IV-a
Profesori, experti, parinti, reprezentanti ai ministerului, cu totii recunosc ca trebuie facuta o schimbare, in masura in care si invatamantul romanesc trebuie sa se axeze pe dobandirea de competente, asa cum cer normativele Uniunii Europene. Foarte putini au curajul sa arate cu degetul spre materiile care nu mai au ce cauta in scoli. Ce trebuie sa dispara din carti si ce lucruri bune mai putem pastra din sistemul romanesc este intrebarea pe care si-o pun toti.
Daca in clasele I-III, elevii invata doar matematica, limba romana, o limba straina, stiinte ale naturii, educatie fizica, eventual si informatica, din clasa a IV-a, bretelele ghiozdanului se intind la maximum. Astfel, un copil de 9-10 ani are de acumulat cunostinte de matematica, limba romana, istorie, geografie, stiinte, arta plastica, o limba straina, de obicei engleza, informatica, educatie civica, religie, muzica si educatie fizica. In total, 28 de ore.
La gimnaziu, in orarul scolar mai apar cateva obiecte: biologia, chimia, fizica, a doua limba straina, se mai adauga, eventual, mai multe ore la materiile deja existente. Liceenii au posibilitatea de a alege scoala in functie de profil, real, uman, tehnic, vocational. Timp de 30 de ore pe saptamana, acestia aprofundeaza materii de profil. Specialistii in educatie cred insa ca liceele romanesti nu sunt suficient de specializate, iar elevii ajung sa toceasca materii inutile.
MOSTENIREA
„Mafia celor care tipareau manuale”
In 1990, elevii au castigat o zi libera pe saptamana, cand sambata a fost scoasa din „orar”. In schimb s-au pricopsit cu cinci zile mai incarcate. Exista si voci care cred ca problema supraincarcarii programului se poate rezolva daca sambata ar fi zi de carte. Cristian Hatu, expert al Societatii Academice Romane, crede ca unul dintre motivele pentru care programa a devenit atat de greoaie e lipsa de control asupra persoanelor care au intocmit curriculumul.
„Nu a existat nicio presiune externa asupra acestora. Comisiile erau formate, in general, din profesori universitari si astfel, vedem ca multe elemente care se invata in facultate de fapt au patruns la liceu”, e de parere specialistul.
„Cand s-au facut programele in ’97 si s-a stabilit numarul de ore pentru fiecare disciplina, au castigat inspectorii. A existat un fel de mafie a celor care puteau sa-si tipareasca manuale si-si aparau materiile”, spune profesorul bucurestean Gheorghe Radulescu.
EXEMPLUL ALTORA
Dupa ce programa se educa elevii din scolile tarilor dezvoltate
Pentru „descongestionarea” programei scolare, oamenii din sistem propun o metoda simpla: sa ne uitam in curtea vecinilor si sa luam ce e mai bun de la fiecare. „Scoala romaneasca a fost intotdeauna mai apropiata de cea germana si de cea franceza, si nu e rau. Si noi avem o scoala europeana, pe care trebuie deci sa o aliniem cerintelor europene si chiar este indicat sa iei ca model tari care au un boom economic”, crede Ecaterina Andronescu, fost ministru al educatiei.
Sa nu se schimbe tot
Cu toate acestea, specialisti din educatie nu cred ca trebuie aruncat totul la gunoi. Unul dintre acestia este si Gheorghe Radulescu, profesor de romana si unul dintre cei care au lucrat la reforma curriculara din 1997.
„Traditia scolii romanesti trebuie pastrata pentru ca elevii buni si foarte buni au facut foarte bine fata cerintelor. Ca si in tarile europene, pe primul loc ar trebui sa fie cunostintele de IT, apoi limbile straine, si nu vorbesc aici doar despre engleza. Sa fie si italiana, spaniola, germana. Sa revina sportul in curriculum si sa existe o disciplina separata - stiinta mediului si a sanatatii”, crede profesorul Radulescu.
O alta practica ce ar trebui preluata de la tarile UE este digitalizarea curriculei, e de parere Stefan Vlaston, presedintele Edu Cer. „E important ca profesorii si elevii sa aiba acces la manuale, culegeri, caiete de lucru, teste de control, itemi de evaluare, intr-un portal gestionat de minister si oferit gratuit”, crede acesta, iar masura o trece in lista de prioritati, fiind ceruta si de Uniunea Europeana.
„Mafia celor care tipareau manuale”
In 1990, elevii au castigat o zi libera pe saptamana, cand sambata a fost scoasa din „orar”. In schimb s-au pricopsit cu cinci zile mai incarcate. Exista si voci care cred ca problema supraincarcarii programului se poate rezolva daca sambata ar fi zi de carte. Cristian Hatu, expert al Societatii Academice Romane, crede ca unul dintre motivele pentru care programa a devenit atat de greoaie e lipsa de control asupra persoanelor care au intocmit curriculumul.
„Nu a existat nicio presiune externa asupra acestora. Comisiile erau formate, in general, din profesori universitari si astfel, vedem ca multe elemente care se invata in facultate de fapt au patruns la liceu”, e de parere specialistul.
„Cand s-au facut programele in ’97 si s-a stabilit numarul de ore pentru fiecare disciplina, au castigat inspectorii. A existat un fel de mafie a celor care puteau sa-si tipareasca manuale si-si aparau materiile”, spune profesorul bucurestean Gheorghe Radulescu.
EXEMPLUL ALTORA
Dupa ce programa se educa elevii din scolile tarilor dezvoltate
Pentru „descongestionarea” programei scolare, oamenii din sistem propun o metoda simpla: sa ne uitam in curtea vecinilor si sa luam ce e mai bun de la fiecare. „Scoala romaneasca a fost intotdeauna mai apropiata de cea germana si de cea franceza, si nu e rau. Si noi avem o scoala europeana, pe care trebuie deci sa o aliniem cerintelor europene si chiar este indicat sa iei ca model tari care au un boom economic”, crede Ecaterina Andronescu, fost ministru al educatiei.
Sa nu se schimbe tot
Cu toate acestea, specialisti din educatie nu cred ca trebuie aruncat totul la gunoi. Unul dintre acestia este si Gheorghe Radulescu, profesor de romana si unul dintre cei care au lucrat la reforma curriculara din 1997.
„Traditia scolii romanesti trebuie pastrata pentru ca elevii buni si foarte buni au facut foarte bine fata cerintelor. Ca si in tarile europene, pe primul loc ar trebui sa fie cunostintele de IT, apoi limbile straine, si nu vorbesc aici doar despre engleza. Sa fie si italiana, spaniola, germana. Sa revina sportul in curriculum si sa existe o disciplina separata - stiinta mediului si a sanatatii”, crede profesorul Radulescu.
O alta practica ce ar trebui preluata de la tarile UE este digitalizarea curriculei, e de parere Stefan Vlaston, presedintele Edu Cer. „E important ca profesorii si elevii sa aiba acces la manuale, culegeri, caiete de lucru, teste de control, itemi de evaluare, intr-un portal gestionat de minister si oferit gratuit”, crede acesta, iar masura o trece in lista de prioritati, fiind ceruta si de Uniunea Europeana.
Programa scolara a altor tari nu presupune neaparat reducerea disciplinelor, ci unirea acestora in materii comune.
- In Germania, elevii studiaza in jur de 12 discipline, intre care: doua-trei limbi straine, fizica, biologie, chimie, stiinte sociale, matematica, muzica, arta, istorie, germana, geografie, religie sau etica.
- In Franta, copiii se axeaza pe patru domenii principale: franceza, matematica, stiinte exacte si stiinte umane. Materiile sunt cuplate in domenii interdisciplinare, astfel ca elevii invata: istorie/geografie/ educatie fizica sau stiinte/ tehnologie, arte/muzica, limbi moderne, matematica, franceza si educatie fizica.
- In Italia, micutii de scoala primara studiaza italiana, engleza, geografie, istorie, matematica, sti in te, tehnologie, muzica, arta, educatie fizica, tehnologia infor matiei si catolicism. La gimnaziu, se mai adauga si a doua limba straina. Abia la liceu incepe specializarea elevilor, care pot alege intre liceele tehnice, normale, de limbi straine, scoli profesionale, pedagogice si liceele de arta, evident, dupa ce sustin un examen de admitere.
- In Anglia, Wales si Irlanda de Nord, in scoala primara si in gimnaziu exista trei mari domenii de invatare: limba engleza, matematica si stiinte. Pe langa acestea, elevii mai studiaza si design si tehnologie, istorie, geografie, limbi moderne, muzica, arta si design, educatie fizica, religie si educatie civica. „In liceele britanice, din cate stiu, in ultimii doi ani, se reduce materia si astfel devine mult mai specializata. Dar acest lucru micso reaza posibilitatile elevilor in alegerea facultatii si nu se mai pot axa decat pe cele care au legatura cu materia studiata”, puncteaza Ecaterina Andronescu.
- In Spania, curriculumul este foarte simplificat. Elevii invata pana la liceu doar limba spaniola si, eventual, a doua limba oficiala (catalana, de exemplu), o limba straina, filosofie, educatie fizica, istoria Spaniei, religie si un optional (a doua limba straina, tehnologia informatiei). La liceu, in functie de profilul ales, elevii invata doar pana la patru discipline.
- In SUA, in general, comunitatea locala decide ce obiecte vor sa fie studiate de elevi. In general, acestia studiaza engleza, matematica, studii sociale, stiinte exacte, educatie fizica si arta. Profesorii insa pot dezvolta programa, in functie de cererile copiilor.
"Scoala romaneasca a fost intotdeauna mai apropiata de cea germana si de cea franceza, si nu e rau. Si noi avem o scoala europeana, pe care trebuie, deci, sa o aliniem cerintelor europene, si chiar este indicat sa iei ca model tari care au un boom economic", Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educatiei
Sursa: www.evz.ro
Adauga tu primul comentariu: