Stilurile de invatare – un mit daunator pentru educatia copiilor
De ce nu este bine ca profesorii sa creada in stiluri de invatare innascute
Multe cadre didactice cred ca elevii au un stil de invatare innascut, care le poate influenta in mod semnificativ performanta scolara si succesul profesional, desi acest concept nu este sustinut de dovezi stiintifice, dupa cum arata Asociatia Americana de Psihologie.
In cadrul a doua experimente realizate online cu 668 participanti, mai mult de 90% dintre acestia au declarat ca oamenii invata mai bine daca informatiile li se predau in stilul de invatare preferat (vizua, auditiv, tactil etc.). Cercetatorii au identificat doua categorii de adepti ai stilurilor de invatare: categoria esentialista – a celor cu convingeri puternice legate de stilurile de invatare si categoria non-esentialista – a celor cu convingeri flexibile despre importanta acestora.
„Unele persoane considera ca elevii mostenesc stilurile de invatare de la parintii lor si ca acestea influenteaza activitatea creierului. De asemenea, cadrele didactice care lucreaza cu copii mici tind sa aiba convingeri mai puternice in aceasta privinta. Acest lucru inseamna ca multi parinti si educatori isi pot risipi timpul si banii pe produse, servicii si tehnici de predare care sunt centrate pe stilurile de invatare.” a declarat Shaylene Nancekivell, autoarea studiului.
Participantii la studiu care fac parte din categoria esentialista au declarat ca stilurile de invatare sunt mostenite genetic, sunt transpuse in modul de functionare al creierului, nu se schimba cu varsta, caracterizeaza tipuri diferite de oameni si prezic performanta academica si profesionala. Participantii la studiu din categoria non-esentialista au fost de parere ca stilurile de invatare sunt maleabile, se intrepatrund si sunt mai influentate de factorii de mediu.
Esentialismul psihologic este convingerea ca in lume exista anumite categorii de persoane, ale caror caracteristici sunt determinate biologic. Aceste caracteristici biologice pot prezice in mod semnificativ felul in care decurge viata persoanei respective.
Cercetari anterioare au aratat ca modelul teoretic al stilurilor de invatare poate dauna educatiei in mai multe feluri. Cadrele didactice dedica timp si bani pregatirii lectiilor in stiluri diferite de invatare pentru anumiti elevi, in timp ce toti elevii ar avea de castigat de pe urma predarii prin metode variate. De asemenea, elevii pot adopta metode de invatare bazate pe ceea ce cred ca este stilul lor de invatare preferat, desi aceste metode nu sunt eficiente. In plus, oamenii investesc intr-o multime de produse educationale bazate pe stilurile de invatare, desi nu exista dovezi stiintifice care sa sustina acest concept. „Cea mai mare preocupare a mea este ca de la varste mici, copiii sunt incurajati sa adopte strategii de invatare ineficiente. Este important ca de la varste mici, educatia copiilor sa fie realizata cu cele mai bune strategii, care sa ii ajute sa aiba succes.” arata Shaylene Nancekivell.
Alte sondaje din SUA si alte state industrializate arata ca intre 80 si 95% dintre oameni sunt convinsi ca exista stiluri de invatare. Preferinta oamenilor pentru tipologii si preferinta pentru explicatii ale comportamentului uman bazate pe functionarea creierului sunt doua dintre posibilele cauze pentru care acest mit este atat de raspandit.
Sursa: ScienceDaily.com
*Sursa foto: pressofoto, Freepik.com
Adauga tu primul comentariu: