Raport UNICEF: Accesul la servicii sociale, medicale si de educatie in timpul pandemiei de COVID-19, tot mai problematic
Principalele probleme cu care se confrunta populatia, in special grupurile vulnerabile, sunt pierderea locurilor de munca si lipsa oportunitatilor temporare de lucru, arata rezultatele celei de a treia runde a Evaluarii rapide a situatiei copiilor si familiilor, cu accent pe categoriile vulnerabile, in contextul epidemiei de COVID-19 din Romania, realizata de UNICEF. Acestea au efecte asupra nivelului de trai al gospodariei, fiind semnalate ca probleme in comunitatile cuprinse in studiu dificultatile in plata utilitatilor/chiriei sau ratelor la locuinta. In contextul reducerii veniturilor in familie, si copiii sunt direct afectati.
Accesul beneficiarilor la serviciile sociale este ingreunat indeosebi de suspendarea activitatii unor servicii sociale destinate prevenirii separarii copilului de familie (de ex., centrele de zi), precum si de imposibilitatea deplasarii beneficiarilor, din cauza reglementarilor curente. Teama personalului de a contracta virusul, precum si lipsa echipamentelor de protectie au fost si ele invocate.
Raportul arata o crestere pana la 61% (fata de 34% - runda 1 si 47% - runda 2) a ponderii respondentilor care considera ca furnizarea serviciilor medicale la nivelul comunitatilor a fost afectata in contextul pandemiei de COVID-19. Spre deosebire de runda 2 a evaluarii rapide, cand respondentii plasau pe primul loc dificultatile de acces la produse de igiena, in runda 3 acestia apreciaza intr-o proportie mai mare ca fiind problematic accesul la medicamente (63%).
A crescut, de asemenea, perceptia ca furnizarea serviciilor in educatie a fost afectata, explicabila prin faptul ca au devenit mai vizibile problemele legate de implementarea educatiei asistate de tehnologie, atat in discursul public si in mass-media, cat si prin efectele in practica ale desfasurarii activitatilor educationale in mediul online.
Raportul identifica in categoria grupurilor vulnerabile afectate copiii din familii care traiesc in saracie si copiii de etnie roma, copiii care locuiesc in locuinte supraaglomerate, copiii cu dizabilitati si copiii cu cerinte educationale speciale, copiii din familii monoparentale si copiii ai caror parinti revin in tara, dar si copiii ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate si cei din familii cu risc de violenta. De asemenea, 15% dintre respondenti ii identifica pe copiii solicitanti de azil si refugiati drept grup vulnerabil, iar 18% pe copiii neacompaniati cu statut de solicitanti de azil sau refugiati.
Autorii raportului recomanda implicarea mediatorilor sanitari si a asistentilor medicali comunitari in oferirea de suport pentru persoanele cu risc medico-social ridicat, identificarea cazurilor cu risc ridicat, informarea cu privire la solutiile existente, precum si in distribuirea de medicamente si echipamente de protectie in comunitati.
„Implementarea Pachetului Minim de Servicii la nivelul intregii tari, pe modelul testat cu succes de UNICEF in ultimii ani in 45 de comunitati din judetul Bacau, ar contribui semnificativ la rezolvarea acestor probleme. Echipele locale de profesionisti pot interveni activ in identificarea, prevenirea si rezolvarea problemelor sociale, medicale sau educationale pe care le au copiii vulnerabili, eficient si cu costuri reduse”, a declarat Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF in Romania.
Evaluarea rapida a fost realizata in baza unui parteneriat intre UNICEF in Romania si Centrul pentru Educatie si Dezvoltare Profesionala Step-by-Step, Terre des hommes Romania, Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate, Consiliul Tinerilor Institutionalizati, Inaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati, Asociatia Serviciul Iezuitilor pentru Refugiati din Romania (JRS Romania), Consiliul National Roman pentru Refugiati (CNRR) si Fundatia Star of Hope Romania. Banca Mondiala si Organizatia Mondiala a Sanatatii au oferit comentarii tehnice oferite pentru elaborarea notei conceptuale şi a instrumentului initial de colectare a datelor, iar Autoritatea Nationala pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilitati, Copii si Adoptii a transmis comentarii la rapoartele preliminare pentru cele trei runde ale evaluarii rapide si la instrumentul de colectare a datelor.
In runda 3 a evaluarii rapide, la chestionar au raspuns un numar de 186 de respondenti (lucratori comunitari, autoritati locale, autoritati judetene si reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale din cinci judete – Bacau, Botosani, Brasov, Dolj si Ilfov - si reprezentanti ai Centrelor Regionale de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţi de Azil, administrate de Inspectoratul General pentru Imigrari, Ministerul Afacerilor Interne, ai centrelor de tip rezidential din subordinea Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, precum si organizatii neguvernamentale care ofera protectie copiilor refugiati/solicitanti de azil si copiilor neinsotiti din Bucuresti, Radauti (judetul Suceava) si Timisoara (judetul Timis). Perioada de colectare a datelor pentru runda 3 a evaluarii rapide preceda sfarsitul starii de urgenta si inceputul declararii starii de alerta (din 15 mai 2020).
Puteti descarca raportul de aici.
Adauga tu primul comentariu: