Primul ghid stiintific romanesc pentru tratamentul dependentei de internet a adolescentilor a fost elaborat de tineri cercetatori de la Universitatea „Al. I. Cuza”
Romania are una dintre cele mai rapide cresteri ale accesului la internet din Europa, atingand 94,57% în decembrie trecut (Eurostat, 2024). Cu toate acestea, tinerii romani au cele mai scazute competente digitale din UE, doar 46% dintre cei între 16 si 29 de ani avand abilitati digitale de baza, fata de media europeana de 71% (Eurostat, 2024). În plus, Romania este singura tara UE unde utilizarea retelelor sociale depaseste consumul „utilitar” de internet.
Acest lucru sugereaza ca, desi accesul la internet s-a extins, educatia digitala nu a evoluat corespunzator, ceea ce ar putea duce la comportamente problematice online.
Recent, o echipa de tineri cercetatori de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi (UAIC) a elaborat primul ghid stiintific din Romania pentru tratamentul dependentei de internet la adolescenti. Ghidul are o abordare în 20 de pasi si introduce conceptul inovator de „zona verde”, care permite tratamentul dificultatii fara a interzice total accesul tinerilor la internet. Din echipa de cercetare (foto) fac parte un masterand, doi doctranzi si un cadru didactic, cu totii de la Facultatea de Psihologie si Știintele Educatiei din cadrul universitatii iesene: Luisa-Diana Antoniac (masterand), Tudor-Daniel Hutul si Andreea Hutul (doctoranzi) fiind coordonati de conf. univ. dr. Adina Karner-Hutuleac.
Sursa: arhiva personala. De la stanga la dreapta: drd. Andreea Hutul, conf. Adina Karner-Hutuleac, masterand Luisa-Diana Antoniac, drd. Tudor-Daniel Hutul
Ghidul ofera o structura clara si etapizata, stabilind obiective terapeutice specifice fiecarei etape si propunand tehnici si activitati aplicabile nu doar în cabinetul psihoterapeutilor, ci si în mediul consilierilor scolari, profesorilor si altor specialisti care lucreaza cu adolescenti. Un element inovator al ghidului este abordarea sa sistemica, care integreaza multiple perspective psihoterapeutice. De asemenea, ghidul introduce conceptul de „zona verde”, care promoveaza auto-reglarea si echilibrul în utilizarea internetului, evitand strategiile bazate exclusiv pe restrictii drastice. Un alt aspect esential este accentul pus pe implicarea familiei si dezvoltarea unor strategii de preventie pe termen lung, avand în vedere legatura dintre utilizarea problematica a internetului si factorii psihosociali si emotionali. Prin aceasta perspectiva integrativa si sustenabila, ghidul nu doar ca sprijina reducerea utilizarii excesive a internetului, ci contribuie si la dezvoltarea unor mecanisme sanatoase de auto-reglare si adaptare pe termen lung.
Concret, pentru a evita sau scapa de acest comportament problematic, înainte de toate, cei care utilizeaza excesiv internetul trebuie:
(1) sa se gandeasca la stabilirea unor limite sanatoase privind durata timpului petrecut online, incluzand intervale specifice pentru utilizarea internetului si pauze regulate dedicate activitatilor offline.
(2) Limitele trebuie sa fie conturate în jurul „zonei verzi”, iar timpul petrecut online trebuie sa fie împartit în timp dedicat activitatilor educationale (de exemplu, vizionarea de documentare, filmulete educative, citirea de ebook-uri, vizionarea de piese de teatru, etc.) si timp dedicat activitatilor recreationale (cum sunt: timpul petrecut pe retelele sociale, timpul petrecut pentru jocuri video, etc.).
(3) Comparativ, timpul dedicat activitatilor educationale trebuie sa fie mai semnificativ decat cel dedicat activitatilor recreationale. În acest sens, se implementeaza "zona verde".
(4) De asemenea, pot fi implementati pasii din ghid, care pot fi împartiti în 4 cadrane dupa cum urmeaza: pasii 1-5 se axeaza pe evaluarea initiala a adolescentului si pe psihoeducatie; pasii 6-10 se axeaza pe abilitati si alternative sanatoase la comportamentul problematic de internet; pasii 11-15 se concentreaza asupra familiei si abordeaza dinamicile psihologice si familiale, în timp ce pasii 16-20 au în prim-plan mentinerea progresului si prevenirea recidivei.
Cea mai importanta concluzie a acestui ghid este reprezentata de semnalul de alarma pe care se doreste sa îl traga parintilor si nu numai, cu privire la acest comportament cu potential nociv în randul adolescentilor care se confrunta cel mai des cu aceasta situatie. În egala masura, trebuie sa se tina cont de faptul ca adolescentii resimt cel mai frecvent consecintele negative asupra sanatatii lor mintale.
Prof. univ. dr. Elena-Brandusa Steiciuc, director Centrul COACH-USV
drd. Oana Grosu, consilier psiholog COACH USV
lector dr. Sergiu Raiu, consilier sociolog COACH-USV
* Material realizat de Centrul COACH-USV deschis pe baza proiectului cu codul 9/31.01.2023 „Crearea si dezvoltarea Centrului de orientare, asociere si consiliere în cariera de cercetator pentru Regiunea de dezvoltare Nord-Est a Romaniei în cadrul Universitatii „Ștefan cel Mare” din Suceava (COACH USV), si aprobat în cadrul apelului de proiecte cu titlul Înfiintarea si sustinerea financiara a unei retele nationale de opt centre regionale de orientare în cariera ca parte a ERA TALENT PLATFORM, Componenta 9 – Suport pentru sectorul privat si CDI (PNRR), Investitia I10.
*Sursa foto principala: Freepik.com
Adauga tu primul comentariu: