Ministrul Educatiei pregateste universitatea-mall. Cum reactioneaza rectorii si ce inseamna schimbarea pentru studenti
Cu noua Lege a Invatamantului, Ministerul Educatiei face primul pas catre fuzionarea universitatilor. Noul sistem de invatamant universitar se va baza pe un sistem de departamente conduse de rectori numiti, nu alesi.
Ministerul Educatiei pregateste scoaterea de pe piata a universitatilor care nu pot face dovada calitatii programelor de studiu pe care le ofera studentilor, avand in vedere, pe de o parte, desfiintarea rectoratelor cu probleme, iar pe de alta parte, fuzionarea institutiilor de invatamant superior. Primul pas a fost facut prin noua Lege a Educatiei, care anunta concentrarea resurselor universitatilor publice si private.
Astfel, proiectul de lege, prezentat, miercuri, in sedinta de Guvern de la Iasi, prevede ierarhizarea tuturor universitatilor si introducerea unei finantari diferentiate in functie de performanta rezultata in urma evaluarii, ceea ce va presupune taierea fondurilor pentru cei aflati la coada clasamentului. Initial, respectivul act normativ prevedea "comasarea prin fuziune a universitatilor care au misiuni asemanatoare si sunt localizate in aceeasi unitate teritorial-administrativa sau la o distanta mai mica de 150 de kilometri intre localitatile de resedinta", insa ministrul Daniel Funeriu a preferat sa pastreze detaliile pentru viitoarele metodologii prin intermediul carora ideea va fi pusa in practica.
Prin aceasta lege, cream cadrul prin care universitatile pot sa se reorganizeze in consortii sau sa fuzioneze. Vom putea vorbi despre fuzionarea mai multor universitati, in momentul in care finantarea nu se mai justifica. Acest lucru este valabil si pentru universitatile de stat si pentru cele private, deoarece si acestea fac parte din sistemul de invatamant si au acces la granturile de cercetare. Ministerul nu ameninta pe nimeni, dar daca se va constata ca unele universitati nu au suficiente resurse, le vom putea obliga, prin finantare, sa fuzioneze. Poate ca, din doua proaste, facem una buna", a explicat, pentru Gandul, purtatorul de cuvant al Ministerului Educatiei, Melania Vergu.
Catedrele, inlocuite de departamente
Proiectul de lege aduce modificari de substanta si in interiorul universitatilor. In primul rand, acestea vor fi nevoite sa renunte la organizarea pe catedre, noul sistem de referinta fiind departamentul. Mai mult, fiecare rectorat va putea renunta chiar si la facultati in favoarea unei structuri departamentale. Noul tip de organizare va presupune interdictia rudelor de gradul I si II de a lucra cot la cot, precum si o modalitate cu totul noua de stabilire a conducerii.
Concret, rectorul, care va putea fi inclusiv o persoana din exteriorul institutiei, nu va mai fi ales de catre Senat, ci va fi desemnat de o comisie compusa in proportie de 50% de membri din cadrul universitatii si 50% din membri din afara universitatii. Odata desemnat, acesta va incheia un contract de performanta cu universitatea si isi va desemna prorectorii. Consiliul facultatii va avea la randu-i o alta fata, membrii respectivei structuri vor fi alesi de catre toate cadrele titulare. In plus, un sfert dintre acestia vor fi studenti, alesi prin vot direct.
De asemenea, Legea Educatiei Nationale a preluat o serie de prevederi din fostul proiect de lege, asumat de Guvern in fata Parlamentului, in toamna anului trecut. Astfel, aceasta prevede infiintarea unui registru matricol unic, ce va consta dintr-o baza de date electronice in care vor fi inregistrati toti studentii, clasificarea universitatilor in trei categorii: de educatie, de cercetare si creatie artistica si de cercetare avansata si educatie si interzicerea cumulului de norme didactice.
Articol complet: www.gandul.info
Adauga tu primul comentariu: