In lume sunt aproape 240 de milioane de copii cu dizabilitati, arata cea mai cuprinzatoare analiza statistica realizata de UNICEF
Un nou raport realizat de UNICEF dezvaluie amplitudinea privatiunilor cu care se confrunta copiii cu dizabilitati, care reprezinta 10% din copiii din lume, din perspectiva mai multor indicatori ai bunastarii, printre care sanatatea, educatia si protectia.
BUCUREȘTI, 11 noiembrie 2021 – Conform unui nou raport al UNICEF, se estimeaza ca, la nivel global, 240 de milioane de copii au dizabilitati. Copiii cu dizabilitati sunt dezavantajati comparativ cu cei fara dizabilitati din perspectiva majoritatii masurilor care vizeaza bunastarea acestora, arata raportul.
„Noua cercetare confirma ceea ce deja stiam: in realizarea drepturilor lor, copiii cu dizabilitati se confrunta cu provocari multiple, adesea agravante”, a declarat Henrietta Fore, Director Executiv al UNICEF. „De la accesul la educatie si pana la posibilitatea de a li se citi ceva acasa, probabilitatea ca minorii cu dizabilitati sa fie inclusi sau auziti este mai mica in cazul celor mai multe dintre masuri. Prea des copiii cu dizabilitati sunt, pur si simplu, lasati in urma”.
Raportul cuprinde date internationale comparabile din 42 de tari si acopera peste 60 de indicatori privind bunastarea copiilor, de la alimentatie si sanatate, la accesul la apa si salubritate, la protectia impotriva violentei si la educatie. Acesti indicatori sunt dezagregati pe criteriile: tipul si severitatea dificultatii functionale, sex, situatie economica si tara. Raportul evidentiaza barierele care stau in calea participarii depline a copiilor cu dizabilitati in societatile din care fac parte, precum si modul in care aceste bariere se traduc deseori in efecte negative asupra sanatatii si vietii sociale.
Comparativ cu cei fara dizabilitati, copiii cu dizabilitati prezinta:
- o probabilitate cu 24% mai mica sa beneficieze de stimulare si afectiune in copilaria timpurie;
- o probabilitate cu 42% mai mica sa detina competente de citire si aritmetica de baza;
- o probabilitate cu 25% mai mare sa sufere de distrofie si cu 34% mai mare sa aiba deficit de crestere;
- o probabilitate cu 53% mai mare sa prezinte simptome de infectie respiratorie acuta;
- o probabilitate cu 49% mai mare sa nu fi mers niciodata la scoala;
- o probabilitate cu 47% mai mare sa nu fie cuprinsi in invatamantul primar, cu 33% mai mare sa nu fie inclusi in invatamantul gimnazial si cu 27% mai mare sa nu fie cuprinsi in invatamantul secundar superior;
- o probabilitate cu 51% mai mare sa se simta nefericiti;
- o probabilitate cu 41% mai mare sa se simta discriminati;
- o probabilitate cu 32% mai mare sa fie supusi unor pedepse corporale severe.
Totusi, modul in care este traita dizabilitatea difera foarte mult. Analiza demonstreaza ca exista o gama de riscuri si de efecte care depinde de tipul dizabilitatii, de locul unde traieste copilul si de serviciile la care are acces. Acest fapt subliniaza importanta proiectarii unor solutii tintite impotriva inechitatilor.
Accesul la educatie este una din temele examinate in raport. Desi exista consens privind importanta educatiei, copiii cu dizabilitati continua sa ramana in urma. Raportul constata ca minorii carora le este greu sa comunice si sa se ingrijeasca singuri prezinta cea mai mare probabilitate de a nu fi cuprinsi in invatamant, indiferent de nivelul de educatie. Rata de cuprindere scolara este mai mica in randul copiilor cu dizabilitati, iar disparitatile devin si mai mari cand se ia in calcul si severitatea dizabilitatii.
„Educatia incluziva nu poate fi considerata un lux. Pentru mult prea mult timp, copiii cu dizabilitati au fost exclusi din societate intr-un mod in care nu ar trebui sa fie exclus niciun copil. Experienta mea de viata ca femeie cu dizabilitati confirma aceasta afirmatie”, a spus Maria Alexandrova, in varsta de 20 de ani, tanara din Bulgaria care promoveaza educatia incluziva. „Niciun copil, in special cei mai vulnerabili, nu trebuie sa fie obligat sa lupte pentru drepturile sale singur. Avem nevoie ca guvernele, alte parti interesate si ONG-urile sa ia masuri pentru ca minorii cu dizabilitati sa beneficieze de acces egal si incluziv la educatie”.
UNICEF lucreaza cu partenerii sai la nivel international si local pentru a contribui la realizarea drepturilor copiilor cu dizabilitati. Toti copiii, inclusiv cei cu dizabilitati, trebuie sa aiba un cuvant de spus in problemele care le afecteaza viata, precum si sansa de a isi realiza potentialul si de a isi afirma drepturile. UNICEF face apel catre guverne:
- Sa asigure sanse egale copiilor cu dizabilitati. Guvernele trebuie sa lucreze impreuna cu persoanele cu dizabilitati in vederea eliminarii barierelor fizice, de comunicare si de atitudine care le tin pe acestea din urma in afara societatii, asigurand inregistrarea nasterii, servicii de sanatate, alimentatie si alimentare cu apa incluzive, educatie echitabila si acces la tehnologii de asistenta. De asemenea, trebuie sa faca demersuri pentru eradicarea stigmei si a discriminarii din toate comunitatile.
- Sa consulte persoanele cu dizabilitati si, in prestarea unor servicii incluzive si echitabile de educatie, sa tina cont de gama integrala de dizabilitati si de nevoile specifice ale copiilor si ale familiilor acestora. Astfel de servicii cuprind, printre altele, ingrijiri receptive si politici favorabile familiei, asistenta psihiatrica si psihosociala, ocrotire impotriva abuzului si neglijarii.
Analiza urmareste sa sporeasca incluziunea celor 10% din copiii si tinerii din intreaga lume care au dizabilitati, prin asigurarea conditiilor ca acestia sa fie luati in evidenta, consultati si luati in seama in procesele decizionale.
Noua estimare privind numarul copiilor cu dizabilitati din lume este mai mare decat cea anterioara, avand la baza o intelegere mai semnificativa si mai incluziva ale dizabilitatilor, care ia in calcul dificultatile din mai multe domenii functionale, precum si simptomele anxietatii si depresiei.
„Excluziunea este deseori consecinta invizibilitatii”, a afirmat Fore. „Foarte mult timp, nu am avut la dispozitie date sigure privind numarul copiilor cu dizabilitati. Daca nu ii numaram, nu ii consultam si nu ii luam in seama pe acesti copii, nu reusim sa ii ajutam sa isi realizeze vastul lor potential”.
Adauga tu primul comentariu: