Elevii din Europa de Est invata la scoala despre comunismul "rau", care a durat 50 de ani
La 20 dupa reinventarea democratiei in Europa de Est, valul de pe tabu-urile comuniste a fost ridicat, iar istoria comunismului este predata in scoli, unde pedagogii trebuie sa le explice elevilor de ce comunismul a rezistat atat de mult timp, daca era "rau".
Elevii mei au constatat prin propriile cercetari ca 80% dintre adultii interogati regreta epoca comunista, fara somaj ori probleme financiare", a spus Kina Kotlarska, profesor de istorie la Gorna-Oriahovitza, in Bulgaria. Ea le explica aceasta "nostalgie" elevilor, prin "dificultatile tranzitiei carora adultii trebuie sa le faca fata".
Trecerea de la comunism la economia de piata in Europa de Est a fost insotita de crize economice, sociale si politice. In paralel, scoala a ales sa ridice tabu-urile vietii cotidiene in comunism, prin numeroase fotografii, marturii si facsimilari de documente, incercand totodata sa ramana obiectiva. "Unele documente arata mai ales cum puterea se infiltra pana in relatiile familiale", subliniaza György Németh, profesor de istorie la Budapesta. In Polonia, multe documente pun in valoare anumite caracteristici ale epocii, cum a fi bonurile alimentare ori rafturile goale ale magazinelor.
Dincolo de marturiile parintilor si lectura manualelor scolare, "elevii din Romania se intreaba de ce regimul a durat atat de mult timp, daca era rau", a spus Denisa Radu, profesor de istorie intr-un liceu din Bucuresti.
In Bulgaria, modelul totalitarismului lui Stalin, care nu tolera nicio critica, este astazi descris in manualele scoalare ca o "suprimare a pluralismului politic, impunerea rolului conducatorului partidului comunsit si nerespctarea drepturilor cetatenilor". In Republica Ceha, elevii invata ca o mare parte a populatiei traia intr-un context de "loialitatea sau pasivitate" fata de regim.
"Am avut sansa de a nu avea o disciplina de cazarma, de a nu ne taia parul pentru scoala si de a nu-l venera pe Lenin", subliniaza Clara Dimitrova, liceana din Sofia, vorbind despre absurditatile epocii, de care generatia ei a scapat.
Caderea tabu-urilor este cea care face diferenta intre manualele liceenilor din anii 2000 si cele ale parintilor lor. In Letonia, ceea ce se numea in anii 1940 "atasarea voluntara de URSS" se numeste acum "ocupatia sovietica", iar deportarile, altadata trecute sub tacere, figureaza acum in programa. In Polonia, programa scolara tinde sa deculpabilizeze populatia, distingand societatea, "victima" a regimului, de puterea comunista impusa din afara, de URSS.
Miscarile de lupta contra puterii, dur reprimate in spatele Cortinei de fier, sunt acum puse in valoare, cum ar fi sindicatul Solidarnosc in anii 1980. In Ungaria, miscarea anti-sovietica din 1956 nu mai este, in manualele de astazi, "o contra-revolutie".
Bilantul represiunilor staliniste in Bulgaria - 2.730 de condamnati la moarte executati in cinci luni, intre 1955 si 1946, si 4.500 de persoane trimise in lagare in 1949 - figureaza in cartile elevilor. In Republica ceha, liceenii invata despre cele trei milioane de germani sudeti care au fost expulzati din Cehoslovacia dupa cel de-al doilea razboi mondial, sub acuzatia colectiva ca ar fi colaborat cu nazistii.
Sursa: www.realitatea.net
Elevii mei au constatat prin propriile cercetari ca 80% dintre adultii interogati regreta epoca comunista, fara somaj ori probleme financiare", a spus Kina Kotlarska, profesor de istorie la Gorna-Oriahovitza, in Bulgaria. Ea le explica aceasta "nostalgie" elevilor, prin "dificultatile tranzitiei carora adultii trebuie sa le faca fata".
Trecerea de la comunism la economia de piata in Europa de Est a fost insotita de crize economice, sociale si politice. In paralel, scoala a ales sa ridice tabu-urile vietii cotidiene in comunism, prin numeroase fotografii, marturii si facsimilari de documente, incercand totodata sa ramana obiectiva. "Unele documente arata mai ales cum puterea se infiltra pana in relatiile familiale", subliniaza György Németh, profesor de istorie la Budapesta. In Polonia, multe documente pun in valoare anumite caracteristici ale epocii, cum a fi bonurile alimentare ori rafturile goale ale magazinelor.
Dincolo de marturiile parintilor si lectura manualelor scolare, "elevii din Romania se intreaba de ce regimul a durat atat de mult timp, daca era rau", a spus Denisa Radu, profesor de istorie intr-un liceu din Bucuresti.
In Bulgaria, modelul totalitarismului lui Stalin, care nu tolera nicio critica, este astazi descris in manualele scoalare ca o "suprimare a pluralismului politic, impunerea rolului conducatorului partidului comunsit si nerespctarea drepturilor cetatenilor". In Republica Ceha, elevii invata ca o mare parte a populatiei traia intr-un context de "loialitatea sau pasivitate" fata de regim.
"Am avut sansa de a nu avea o disciplina de cazarma, de a nu ne taia parul pentru scoala si de a nu-l venera pe Lenin", subliniaza Clara Dimitrova, liceana din Sofia, vorbind despre absurditatile epocii, de care generatia ei a scapat.
Caderea tabu-urilor este cea care face diferenta intre manualele liceenilor din anii 2000 si cele ale parintilor lor. In Letonia, ceea ce se numea in anii 1940 "atasarea voluntara de URSS" se numeste acum "ocupatia sovietica", iar deportarile, altadata trecute sub tacere, figureaza acum in programa. In Polonia, programa scolara tinde sa deculpabilizeze populatia, distingand societatea, "victima" a regimului, de puterea comunista impusa din afara, de URSS.
Miscarile de lupta contra puterii, dur reprimate in spatele Cortinei de fier, sunt acum puse in valoare, cum ar fi sindicatul Solidarnosc in anii 1980. In Ungaria, miscarea anti-sovietica din 1956 nu mai este, in manualele de astazi, "o contra-revolutie".
Bilantul represiunilor staliniste in Bulgaria - 2.730 de condamnati la moarte executati in cinci luni, intre 1955 si 1946, si 4.500 de persoane trimise in lagare in 1949 - figureaza in cartile elevilor. In Republica ceha, liceenii invata despre cele trei milioane de germani sudeti care au fost expulzati din Cehoslovacia dupa cel de-al doilea razboi mondial, sub acuzatia colectiva ca ar fi colaborat cu nazistii.
Sursa: www.realitatea.net
Adauga tu primul comentariu: