Prescolarii si dragostea
Tehnica de cucerire
Ionut are sase ani. Ma bucur de zilele cu el mai mult ca oricand, purtam dialoguri pe te miri ce subiecte, il intreb cu seriozitate tot felul si primesc, cu la fel de multa seriozitate, raspunsuri pe masura. Imi place la nebunie sa ma asez pe podea, la el in camera, sa-l privesc la joaca si sa-i povestesc una alta sau, si mai bine, sa ascult ce are de zis.
Zilele trecute, imi povestea mama prietenului lui cel mai bun, ca in casa lor toata ziua buna ziua se vorbeste despre o fetita, colega de gradinita. Si radeam si eu, radea si ea, oare nu-i prea devreme pentru astfel de dialoguri? Daca la sase ani incep sa viseze cu ochii deschisi, la 15-16 ce-or mai face? Ne-am adus una pe alta cu picioarele pe pamant, amintindu-ne de „iubirile” noastre de la gradinita. Dar pentru ca al meu baiat n-a mai mentionat de mult vreo anume fetita, m-a pocnit curiozitatea.
- Ioane, e vreo fetita care-ti place? m-am trezit intrebandu-l intr-o dupa amiaza tihnita.
- Nu.
- Nici macar una? Vreuna de la gradi? insist eu.
- Nu, acum chiar nu-mi place nici una. Nu am gasit una care sa-mi placa. Sa-mi placa cu adevarat.
Ma blochez. “Sa-mi placa cu adevarat”?
- Cum e aia? Sa-ti placa cu adevarat?
- Pai stii si tu. Sa-ti placa mult de tot si sa vrei sa te joci numai cu ea. Si sa vrei sa ii mangai parul…
- Sa-i mangai parul? Dar ce par trebuie sa aiba ca sa-ti placa?
- Lung. Asa ca tine. Si galben. Si tati voia sa-ti atinga parul cand erai mica si te-a cunoscut?
Ii povestesc asa, pe scurt, momentul intalnirii cu ta-su care s-a petrecut multi ani peste varsta gradinitei.
- Am inteles. Si ce trebuie sa aiba o fetita ca sa-ti placa mult de tot?
- Sa aiba par lung… si sa vrea sa alerge toata ziua si sa-i placa si ei sa se joace cu LEGO, sa vrea sa se murdareasca…
- In noroi adica?
- Da, sa vrea sa sarim in noroi si-n balti.
- Si ce altceva?
- Nu stiu. Sa fie frumoasa.
- Cine e frumoasa? Adica … cum vezi tu frumoasa?
- Ca pe tine!
Ma declar multumita de raspunsuri dar ceva parca tot nu-mi da pace. Am deschis cutia cu intrebari, ma distrez de minune si nu m-as mai opri.
- Si … daca sa zicem, tie-ti place mult de tot de o fetita frumoasa, dar ea nu te place pe tine, atunci, ei bine, atunci, ce faci?
Ionut ma priveste lung si serios apoi incepe sa se maimutareasca, sa se strambe, sa sara-ntr-un picior. Pufnesc in ras.
- Ei bine, ce faci?
- Asta fac! O fac sa rada!
- Si crezi ca o sa te placa daca o faci sa rada?!
- Nu se poate sa nu-ti placa de cineva care te face sa razi!
Atat.
*Sursa foto:https://www.flickr.com/photos/135403557@N06/21230242373/
Alexandra Pintea Varnava, mama lui Ionut (5 ani 1/2), jumătatea proiectului Mame de Poveste jurnalista si PR-ista care a dat cariera pe dragoste nebuna.
Traiesc in Grecia de mai bine de 6 ani, scriu - pe blog (http://www.ouzoland.com), povesti pentru copii ("Povestiri pentru micutii pofticiosi" a fost deja publicata) si mai nou, aici, pe SuntParinte.ro
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Intaririle pozitive sau cum folosim recompensele in educatia copiilorCand un comportament este imediat urmat de o recompensa, probabilitatea ca respectivul comportament sa se repete va creste.
-
Conversatiile reusite dintre parinti si copiiTrei aspecte pe care este bine sa le ai in vedere in conversatiile cu copilul tau.
-
„Ce ai facut azi?” Cum comunici mai eficient cu copilul tauIl intrebi pe copilul tau cum a fost la gradinita sau scoala si iti raspunde sec: „Bine.” sau, mai grav, il intrebi ce a invatat in ziua respectiva si iti raspunde „Nimic.”? Poate fi frustrant si chiar ingrijorator cand aceste interactiuni se repeta zi de zi, dar este bine sa stii ca nu esti singurul parinte caruia i se intampla acest lucru. Poti schimba insa aceasta situatie. Iata cum.
Adauga tu primul comentariu: