characters characters

Parintele critic sau mereu nemultumit

Nemultumirea parintilor: „Uneori, as vrea sa fie altfel copilul meu”

Propus de: SuntParinte.ro   |   03 decembrie 2019    |   1369 vizualizări

Varsta: 18 ani +.

parintele critic
Starile de anxietate sau de nefericire pe care le traim se datoreaza deseori modului in care ne judecam pe noi insine si ne vedem intr-o lumina negativa. Fara sa vrem, aceeasi tendinta incepe sa se strecoare si in relatia cu propriul copil: analizam comportamente care ne pun in dificultate, observam ca uneori „Nu ma intelege, degeaba ii explic!” sau ne intrebam „Cu cine seamana asa de...?”. Asemenea reactii sunt naturale (apar la majoritatea dintre noi), dar nu sunt benefice nici pentru noi, nici pentru copil.

Citeste si:

Doua metafore pentru doua stiluri parentale: „tamplarul” si „gradinarul”

Cum treci de la critica la apreciere in relatia cu copilul tau


Parintele critic si nemultumit – efecte asupra copiilor

Intentiile sunt intotdeauna bune: vrem sa ii protejam pe copii de greseli si sa ii ajutam sa isi puna in valoare intreg potentialul. Dar cand aceste intentii duc la nemultumire constanta si critica zilnica, efectele asupra copilului si asupra relatiei noastre cu acesta sunt negative si de lunga durata:

  • distantarea emotionala dintre copil si parinte – deveniti tabere opuse aflata in conflict, in loc sa fiti in aceeasi echipa
  • frustrare crescanda, atat pentru parinte, cat si pentru copil – niciunul dintre ei nu se simte inteles sau ascultat
  • neglijare emotionala a copilului – cand accentul este pus pe lucrurile care sunt in neregula la copil, nevoile emotionale ale acestuia nu mai sunt indeplinite de parinti
  • erodarea stimei de sine si a increderii in sine a copilului – chiar si atunci cand copilul are rezultate bune in activitatile sale, nemultumirea cronica a parintilor va umbri bucuria adusa de acestea
  • tendinte perfectioniste – copilul creste interiorizand ideea ca nimic, niciodata nu este suficient de bine

Cum poti depasi starea de nemultumire ca parinte

Raspunde-ti la intrebarea „Cat de multumit sunt de mine insami/insumi?”

Nimeni nu e perfect, iar oamenii au tendinta sa vada mai repede defectele si problemele decat aspectele pozitive, in orice situatie. Asadar, ne este foarte usor sa ne dam seama, daca suntem sinceri, care sunt lucrurile care nu ne plac la propria persoana. De ce e relevanta intrebarea pentru parinti? Nemultumirea fata de propria persoana influenteaza implicit si nemultumirea fata de copil. „Nu vreau sa faca greselile pe care le-am facut eu.” sau „Nu vreau sa fie la fel de timida/ dezordonata/ iresponsabila cum am fost eu cand eram copil.” sunt ganduri frecvente care apar cand suntem parinti.

Nu putem oferi copiilor, din punct de vedere emotional, lucruri pe care nu ni le-am oferit noua mai intai. Acceptarea si iubirea neconditionata se numara printre darurile pe care trebuie sa ni le oferim noua insine inainte sa le putem oferi copiilor nostri. Acceptarea propriei persoane nu inseamna lipsa dorintei de a evolua, ci pur si simplu inseamna sa ne privim calm si obiectiv toate trasaturile noastre de personalitate si sa intelegem cum ne influenteaza acestea actiunile.

Fa diferenta dintre comportament si persoana

Care este diferenta dintre „Nu te las sa lovesti un alt copil, hai sa te linistesti.” si „Esti un copil violent!”? Prima replica orienteaza atentia copilului asupra comportamentului, in timp ce a doua ii transmite ideea ca este ceva in neregula cu el. Oricare ar fi comportamentele dificile ale copilului tau, atat timp cat ii transmiti ca il apreciezi ca persoana (si il iubesti neconditionat), exista sanse sa il ajuti sa isi corecteze comportamentele. Cand incepem sa criticam persoana cu care interactionam, incepem sa erodam relatia dintre noi.

Invata mai multe despre temperament

Mai ales copiii introvertiti au de suferit cand parintii si alti adulti din jurul lor ii eticheteaza ca „timizi”, „retrasi” sau prea putin sociabili. Unele trasaturi ale copilului tau vor ramane constante: nivelul sau de energie, reactivitatea emotionala sau sensibilitatea, disponibilitatea de a socializa depind in mare masura de temperament, care este innascut. In timp, copiii pot invata modalitati prin care sa se adapteze mai bine, ascultandu-si tendintele naturale temperamentale. De exemplu, un copil introvertit va putea fi sociabil si agreabil, insa doar pentru perioade mai scurte, avand nevoie de solitudine si liniste pentru a-si reface rezervele de energie.

Incurajeaza trasaturile pozitive de caracter ale copilului tau

Daca nu stii care sunt acestea, poti realiza un test care sa te orienteze.

Aminteste-ti ca toti suntem intr-o permanenta evolutie

Atat tu, cat si copilul tau aveti potentialul de a evolua in diferite directii. Doar pentru ca in prezent copilul tau este mai putin curajos decat ai vrea sau pentru ca inca nu a descoperit ce ii place sa invete la scoala nu inseamna ca va ramane asa toata viata. Ofera-i ocazii de a-si dezvolta calitatile, fara sa ii reprosezi lipsa acestora si fara sa il fortezi excesiv.


*Sursa foto: Freepik.com

Adauga tu primul comentariu:

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul
    *Camp obligatoriu

Citeste si alte articole din aceasta tema

Mai multe