characters characters

Munca in strainatate- efectul asupra adolescentilor

Propus de: Anca Suscu   |   27 noiembrie 2009    |   3843 vizualizări

Varsta: 15 - 18 ani.

Adolescenta este o perioada de conflicte si stres, caracterizata de o dispozitie schimbatoare, conflicte interioare si rebeliune. Multi adolescenti experimenteaza comportamente ingrijoratoare sau periculoase, dar experimentarea nu duce la probleme permanente decat la un grup restrans de adolescenti. Cei care manifesta  probleme grave comportamentale  sau emotionale tind sa aiba o istorie de viata plina de probleme similare incepand din copilarie.

 

 

Cresterea numarului de probleme in adolescenta poate fi legata de efecte personale si sociale ale schimbarilor fizice si mai important, de momentul aparitiei acestor schimbari. Voi arata impactul afectiv pe care il are o familie destramata in viata unui adolescent.

 

Astfel, mamele-menajere sunt ingrijitoare pentru copiii altora in loc sa aiba grija de proprii copii. In Romania, potrivit statisticilor, exista aproximativ 170.000 de elevi de liceu care au cel putin un parinte plecat la munca in strainatate. Cifra este in realitate mult mai mare- aproape 35.000 au ambii parinti plecati.(Gardianul, 2007, p.7). In cazul copiilor cu un singur parinte plecat, lipsa mamelor ii afecteaza intr-o masura mult mai mare pe adolescenti, comparativ cu lipsa tatalui.

Cu doua milioane de romani la munca in Europa, avem deja un fenomen de amploare. (Cuvantul liber, 2006, p. 4). Emigratia romanilor in strainatate, la munca, are efecte mai grave decat le-ar fi putut prevedea autoritatile, ori cele peste doua milioane de conationali plecati cu speranta de a-si face un trai mai bun.

De-abia acum autoritatile au inceput monitorizarea fenomenului "Singur acasa". Primele victime ale fenomenului sunt copiii, a caror fragilitate emotionala ii expune la riscuri mari. Doi din trei copii care au parintii plecati la munca in strainatate resimt acut lipsa dragostei acestora. Copiii respectivi, spun psihologii si sociologii, dezvolta personalitati dizarmonice si, in consecinta, este posibil ca, odata ajunsi la maturitate, sa formeze o generatie de adulti cu probleme de integrare sociala. Copiii ai caror parinti au plecat la munca, in strainatate, orfanii cu parinti, raman in grija unor mame sau, de ce nu, tati surogat.

Circa 10% dintre acesti copii raman singuri acasa. In cele mai fericite cazuri, primesc atentia unei rude, mai indepartate. Vorbim despre copii care invata de la 6-7 ani sa aiba grija de ei si de ce nu, de fratii mai mici. Bogdan, un tanar de 18 ani (elev in clasa a-XII-a la Liceul de Muzica si Arte Plastice-S. Toduta din Deva), a renuntat la prieteni, la distractie, la viata personala. Acum joaca rol de tata pentru cei doi frati mai mici. Circa 30% dintre copiii ai caror parinti pleaca la munca in strainatate sunt lasati in grija bunicilor, care de multe ori nu prea reusesc sa suplineasca rolul unui parinte. Si bunicii recunosc ca vremurile sunt altele... ca nu mai cresti un copil astazi, asa cum il cresteai in urma cu 20-30 de ani. Sute de mii de copii au macar un parinte plecat de acasa.



Important este numarul de emigranti care decid sa ramana acolo sau sa isi prelungeasca perioada de sedere, acestia reprezinta un procent semnificativ. Cu cat petrec mai mult timp in strainatate, emigrantii se gandesc din ce in ce mai putin la intoarcerea in tara si la consecintele plecarii lor. Acasa le raman copiii lipsiti de sprijin si de afectiune. Sociologul Dumitru Sandu este de parere ca o parte din banii pe care provin de la emigranti ar trebui sa fie destinati, cu sprijinul autoritatilor locale, pentru consilierea psihologica si asistenta sociala a copiilor care raman in grija unuia din parinti sau chiar in grija bunicilor.

 

Copiii ai caror parinti pleaca la munca in strainatate sunt tristi si depresivi, cu tendinte autodistructive . Se releva faptul ca atitudinea adolescentilor ai caror parinti sunt plecati la munca este asemanatoare cu cea a copiilor din familiile monoparentale. Astfel, desi plecarea la munca este temporara, efectele asupra copiilor pot fi resimtite ca in cazul pierderii unui parinte prin divort sau deces. Principalul efect negativ se remarca la nivelul psihologic. Desi nu exista semnalmente in cazul sanatatii fizice, moralul adolescentilor cu parinti emigranti este mult mai scazut decat al celorlalti. Ei prezinta adesea simptome de anxietate, depresie si nervozitate, sunt mult mai nelinistiti si mai ingrijorati ca inainte de plecarea parintilor si plang mai mult.

Trebuie amintit aici cazul baiatului de 14 ani (Cuvantul liber, 2006, p. 4) care s-a sinucis pentru ca mama sa urma sa plece la munca in Italia. In acest context se subliniaza rolul scolii de a ameliora situatia acestor adolescenti. Cu toate acestea, intr-o masura covarsitoare, scolile romanesti nu detin instrumentele esentiale de actiune. Daca un profesor observa ca un elev are probleme, el nu poate decat sa atentioneze psihologul scolar. Daca nu, ridica din umeri si problemele copilului se mentin sau, mai rau, se agraveaza.

 

Aceste neajunsuri contribuie la incapacitatea de a identifica si monitoriza situatia copiilor cu parinti emigranti care sunt mult mai expusi anumitor pericole. In acest sens, consumul de substante interzise minorilor are o incidenta mai mare in randul adolescentilor. Acestia au avut cel putin o data probleme cu politia, s-au batut cu alti copii, determinand profesorii sa atraga atentia familiei. Situatia este cu atat mai grava, cu cat cei mai multi dintre copiii vizati vin cu mai mica placere la scoala, au rezultate mai slabe, mai multe absente, mai multe corigente si au mai des nota scazuta la purtare decat cei supravegheati de catre parinti. Persoanele in grija carora raman (rude) nu fac fata de cele mai multe ori schimbarilor ce intervin in comportamentul adolescentului, neputand fi un sprijin suficient pentru acestia.
 


 
 
Consecinte adiacente:
Studiile psihologice efectuate arata ca lipsa unuia dintre parinti duce la deteriorarea imaginii de sine, adolescentii demonstrand o autoperceptie lacunara, caracterizata prin predominarea eului fizic sau psihologic si, in multe cazuri – a celui filozofic, aceste rezultate denotand inacceptarea statutului social si dificultati de integrare sociala, precum si o autocunoastere fragmentara, asociata unei tensiuni interne puternice.


Bibliografie:
Plecarea parintilor in strainatate resimtita la fel ca si decesul, Cuvantul liber, 03.10.2006, p.4
Abandonati cu acte in regula, Gardianul, 03.10.2007, p.7


Profesor Suscu Anca Maria, definitivat
Scoala Generala cu clasele I-VIII- Visca, Comuna Vorța, judetul Hunedoara

Despre autoare:

"Sunt profesoara de limba romana si limba franceza avand o vechime de 7 ani la catedra(doar anul acesta am ocupat post la tara, in rest am profesat doar in Deva), dar si psiholog cu drept de libera practica facand parte din Colegiul Psihologilor din Romania- specialiazarea consiliere.
Sunt autoarea cartii Aspecte lingvistice in periodicele hunedorene.In prezent lucrez la o lucrare de cercetare-Impactul familiei contemporane in educatia copiilor.
Am 31 de ani si sunt o mamica fericita(am o fetita)."

 

Comentează:

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul
    *Camp obligatoriu
  • Utilizator Anonim
    Angel    05.03.2011 - 10:54
    Neseriozitatea cu care tratam si tot ceea ce tine de social ne defineste la ora actuala . Vindecarea sociala este ceva ce nu am auzit de la acesti domni batrani si comunisti caci nu sunt altceva - care ne conduc - ma refer la toti politicienii si toti cei cu functii de conducere in orice domeniu si nu la un partid . Nu exista nici o miscare a opiniei publice - nu ma refer la chibitzii care comenteaza fara sfarsit- pentru lichidarea mostenirii psihologice a experimentului comunist , care ne greveaza existenta si duce la tipul de stat cinic , bazat pe clanuri si legea razbunarii.
    Educatia este cea mai importanta unealta a unui stat pentru a avansa in lume . Si noi nu stim clar pentru ce ii pregatim pe tineri: ( pentru emigrare? ) pentru a putea trai in era informatica si a colonizarii spatiului sau pentru a deveni noii sclavi ai unor natiuni care stiu sa si pregateasca copii pentru a reusi in lumea noua ?

Citeste si alte articole din aceasta tema

Mai multe