characters characters

Frumoase amintiri din copilarie (si un munte de haine murdare)

Propus de: Alexandra Pintea Varnava   |   23 aprilie 2014    |   1314 vizualizări

Varsta: 3 - 6 ani.


Imi place sa cred ca sunt o mamica relaxata. Nu am obsesii legate de curatenie, microbi, lovituri si cazaturi. Primul soc a venit cand Ionut avea cateva zile/ saptamani si cei care veneau la noi in vizita isi scoteau din geanta spray-ul dezinfectant. “E suficient sa va spalati pe maini daca vreti sa-l luati in brate!” ziceam eu. “Nuuu, Doamne fereste… microbii… e mic!”

I-am lasat in pace, sa se dezinfecteze in liniste.

Cand Ionut a mai crescut, a inceput distractia. Contrar sfaturilor impartasite generos de cei din jur, noi l-am lasat liber: sa se catere peste tot, sa puna mana peste tot. Supravegheat, evident. S-a tarat in patru labe prin parc, s-a jucat cu pietricele, frunze, crengi, s-a suit pe tot felul, a sarit – “Uita-te, mami, ce salturi fac!!!”. A mai si cazut, s-a ridicat, a luat-o de la capat. De multe ori, prea multe ori am dat nas in nas cu mamici de pe aici, ce-mi atrageau atentia, grijulii. “Vai, doamna, dar nu-l mai lasati sa puna mana peste tot!” Scoteau din geanta, discret si cate un servetel umed, “sa-l stergeti pe baietel, nu cumva sa puna mana murdara la gura!” “Vai, dar nu te urca acolo! O sa cazi! Doamna, cade, se loveste! Ce treaba e asta! Stai cuminte!!!” Zambeam prosteste. De multe ori sa pretind ca nu pricep ce mi se zice e cel mai sanatos cadou pe care mi-l pot face.

Traiesc de ceva vreme aici, am trait destul si prin alte parti cat sa-mi fac o parere: cred ca mamicile din Grecia sunt de departe cele mai stresate cand vine vorba de curatenia copiilor, dezinfectie, microbi si praf. De siguranta lor – sa nu cada, sa nu se loveasca, sa nu cunoasca ce-i aia o vanataie. Nu am dat nici macar peste una care sa nu poarte-n geanta pachetul de servetele umede, spray dezinfectant si neaparat, dar neaparat un constant “NU” pune mana/ atinge/ in gura/ sus/ acolo!. Aud peste tot: Stai cuminte! Stai frumos! Stai linistit!

Pe Ionut – pana sa mearga la gradinita, il duceam afara dimineata/ dupa amiaza. Cu exceptia zilelor in care ploua torential sau era frig de inghetau pietrele (adica de vreo trei / patru ori pe an) noi eram ba in parc, ba pe malul marii, ba la noroaiele de la socrii din curte.


I-am cumparat echipament: pantaloni impermeabili, jacheta asortata, cizme de cauciuc. A sapat in noroaie, a mutat nisip dintr-o parte in alta, s-a asezat pe unde i-a venit, s-a tarat si nu de putine ori mai ca nu l-am bagat cu totul in masina de spalat. Trei veri la rand Ionut s-a jucat in curte la socrii, descult si dezbracat, zi de zi afara, la soare. A pornit in “expeditii” la gaini, la adunat de oua, are o prietena broasca testoasa (“Mami, asa de mult ii place cand o dragalesc!”) si catei cu care povesteste de parca ar putea vorbi si ei.


Incercam pe cat posibil sa-l lasam cat mai liber, sa nu-i ingradesc pofta de a explora si descoperi pe considerente de… igiena. E drept, de multe ori ma ia si pe mine cu ameteli cand il vad ce suruburi si piulite, capace de la sticle si cartoane gaseste pe drum, de la gradinita pana acasa. Le strange pe toate intr-o punga si le duce la bunica-sa in curte. Unde-i “santierul” lui. Ferma. Pentru ca pe langa toate astea, Ionut e si mare fermier. Era doar de-o schioapa cand s-a dus la arat campul cu tractorul. Are sapa lui, grebla lui si intre noi fie vorba stie sa manuiasca clestele si ciocanul mai bine decat mine. “Vai, dar sunt ruginite, pline de praf, cine stie pe unde au fost lasate!” exclama o vizitatoare, de-a dreptul agitata vazandu-l ce face. “Oricum trebuie sa ma spal pe maini cand intru in casa! Si cu sapun!” raspunde Ionut senin. Doamna l-a lasat in pace, eu m-am relaxat instantaneu.

Apa si sapunul sunt prietenii nostri. Ionut isi scoate singur pantofii de indata ce intra in casa si merge, tot singur, direct la baie la spalat pe maini. Adora sa faca baie, insista sa-l schimb de fiecare data cand se pateaza nitel dar in acelasi timp e liber: sa se joace, sa descopere, sa se murdareasca din cap pana-n picioare, de zece ori pe zi daca vrea. Nu o sa uit niciodata cat de fericit a fost cand mi-am pus si eu cizmele de cauciuc si intr-o zi ploioasa tare am iesit sa ne plimbam prin … balti. Am facut o tura prin oras, ne-am stropit din belsug: “Mami, asta a fost o zi minunata!”

Pana la urma, pentru mine cel mai important e ca Ionut sa ramana cu amintiri vii si frumoase din copilarie. Sunteti de acord?

Alexandra Pintea Varnava, mama lui Ionut (4 ani), implicata cu tot sufletul in proiectul Work At Home Moms Romania (chiar daca de la distanta), jurnalista si PR-ista care a dat cariera pe dragoste nebuna. Traiesc in Grecia de mai bine de 6 ani, scriu - pe blog (http://www.ouzoland.com), povesti pentru copii ("Povestiri pentru micutii pofticiosi" a fost deja publicata) si mai nou, aici, pe SuntParinte.ro

Adauga tu primul comentariu:

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul
    *Camp obligatoriu

Citeste si alte articole din aceasta tema

  • Curiozitatea elevilor, secretul rezultatelor scolare bune
    Curiozitatea elevilor, secretul rezultatelor scolare bune
    29 mai 2019   

    Inca de la primele cuvinte invatate, copiii vor folosi limbajul pentru a intelege lumea din jur si pentru a gasi raspunsuri la intrebari.

  • Educatia ecologica
    Educatia ecologica in familia ta
    15 noiembrie 2016   

    Inima oamenilor, departe de natura, devina aspra; lipsa de respect pentru creaturile vii a dus rapid la lipsa de respect fata de oameni. (Luther Standing Bear)

  • Curiozitatea si beneficiile ei
    Cinci beneficii ale curiozitatii
    14 martie 2016   

    Atunci cand suntem curiosi, invatam mai bine. Acest lucru a fost dovedit stiintific, iar studiile  arata ca o minte curioasa are o capacitate de invatare imbunatatita si o memorie mai buna.

Mai multe