characters characters

Fricile parintilor

Cand frica parintilor dicteaza deciziile legate de copiii lor

Propus de: SuntParinte.ro   |   25 februarie 2019    |   1090 vizualizări

Varsta: 3 - 6 ani, 6 - 11 ani, 11 - 15 ani, 15 - 18 ani, 18 ani +.

fricile parintilor
A deveni parinte inseamna si a descoperi noi temeri, pe care probabil nici nu stiai ca le poti avea. De la fricile parintilor legate de siguranta copilului in primii ani de viata pana la temeri legate de echilibrul emotional al copilului si de succesul academic si social la varste mai mari, viata de parinte poate deveni dominata de frica.

Iar frica parintilor poate dicta deciziile legate de copiii lor, decizii care sa il impiedice pe copil sa isi dezvolte potentialul pe termen lung. Din pacate, cand parintii iau in mod repetat decizii bazate pe frica, acestea se pot transforma usor in obiceiuri, devenind greu de schimbat.

Citeste si:

Daca traiesc in teama, copiii invata sa se ingrijoreze din orice

Cum pot parintii sa isi depaseasca anxietatea 


Fricile parintilor si deciziile pe care le iau pentru copii


Cum iti dai seama daca frica iti dicteaza alegerile in calitate de parinte?

Iata cateva afirmatii specifice parintilor care fac alegeri dictate de frica, potrivit autoarei Any Morin, psiholog si specialist in parenting:

  1. Fac eforturi considerabile pentru ca fiul sau fiica mea sa nu se sperie sau sa nu ii fie frica in diverse situatii.
  2. Nu ii dau voie copilului sa faca multe lucruri de teama sa nu se raneasca.
  3. Copilul meu nu merge in multe locuri fara mine.
  4. Imi fac mai multe griji pentru copilul meu decat alti parinti.
  5. Este responsabilitatea mea sa il protejez pe copil de a fi criticat de alte persoane.
  6. Consum mai multa energie incercand sa il calmez pe copil decat invatandu-l cum sa se calmeze singur.
  7. Consum multa energie gandindu-ma la cele mai rele variante posibile cu care se poate confrunta copilul meu in diferite situatii.

Fricile parintilor – care sunt consecintele lor


Cand parintii se lasa condusi de frica in relatia cu copiii lor, devin:

  • ultraprotectivi, ajungand sa limiteze oportunitatile de crestere ale copiilor lor
  • intruzivi – incercand sa influenteze preferintele si parerile copiilor lor, pentru a-i “ghida” catre alegeri sigure
  • evita disconfortul – alegand mereu optiunile care le produc cea mai putina anxietate lor, nu cea care este benefica pe termen lung pentru copil. De exemplu, amana lectiile de inot ale copiilor pentru ca le este frica lor, nu pentru ca ii este teama copilului.

Trei frici majore ale parintilor


Iata trei frici care ii determina pe parinti sa faca alegeri gresite in privinta copiilor lor:

Frica de a nu fi un parinte suficient de bun.

Parentingul a devenit un proces competitiv in care media joaca un rol foarte important, iar mamicile si taticii ajung sa creada ca trebuie sa dovedeasca faptul ca sunt “cei mai buni” dupa ce se compara cu alte familii. Mai apoi, apare frica de a nu fi dat copilului tot ceea ce are nevoie (sau ai impresia ca are nevoie), poate duce la o multime de obiceiuri nesanatoase, care sa il afecteze pe copil si care sa trezeasca vina parinteasca. Atunci cand un adult traieste vina parinteasca, va tinde sa ofere copilului mai multe decat acesta are nevoie in realitate.

Frica de a nu avea un copil suficient de bun.

Cand copilul se confrunta cu situatii dificile, cand face greseli sau are esecuri, parintii pot ajunge la concluzia, intemeiata pe propria anxietate, ca au un copil care nu este suficient de bun, puternic, inteligent etc. Astfel, parintii devin convinsi ca au un copil mai fragil decat restul copiilor, care trebuie protejat in mod special. Protejand copilul excesiv, parintii transmit copilului ideea ca nu se poate descurca singur si nu poate face fata situatiilor dificile. Iar pentru ca parintii sunt cea mai importanta sursa de informatie pentru copii, pentru mult timp, copilul va interioriza imaginea parintilor despre el, ajungand sa se teama excesiv de... orice.

Alternativa sanatoasa este ca parintii sa accepte ca toti copiii se confrunta cu situatii dificile, toti fac greseli si toti esueaza din cand in cand. Toate aceste situatii sunt doar ocazii prin care copiii isi exerseaza nu doar capacitatea emotionala de a face fata dificultatilor, ci si capacitatea intelectuala de a gasi solutii, de a repara greseli si de a invata din esecuri. Porneste de la premiza ca ai un copil capabil sa faca fata oricarei situatii si vei vedea ca atitudinea ta se va transpune si in curajul copilului tau.

Teama ca cei din jur il considera pe copil insuficient de bun.

Intr-o lume bazata pe comparatii si competitie, este normal ca parintii sa se ingrijioreze in legatura cu felul in care alti adulti ii evalueaza pe copiii lor. Cand aceasta ingrijorare devine excesiva, parintii pot incuraja fara sa vrea o mentalitate de victima.

Alternativa sanatoasa este sa iti concentrezi atentia asupra felului in care il poti ajuta pe copil sa isi imbunatateasca rezultatele si abilitatile: formeaza-i o mentalitatea flexibila, dezvolta-i autocontrolul, pune accentul pe efortul sustinut si pe perseverenta, invata-l despre valorile morale precum corectitudinea si sinceritatea.

Daca recunosti aceste temeri la tine sau la partenerul tau de viata, nu este cazul sa fii descurajat. Majoritatea parintilor sunt afectati de acest fel de ganduri, mai mult sau mai putin. Solutia este una singura: treptat, incearca sa iti pui la incercare propriile temeri si sa le depasesti pe rand. Vei descoperi astfel ca anxietatea ta de parinte nu se bazeaza neaparat pe realitate si ca dincolo de ea, se ascunde un curaj nemarginit: acela al parintelui care are incredere autentica in propriul copil.

*Sursa foto: Pexels.com

Adauga tu primul comentariu:

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul
    *Camp obligatoriu

Citeste si alte articole din aceasta tema

Mai multe