characters characters

Dr. Lawrence Cohen: interviu

08 aprilie 2014    |   1177 vizualizări

Varsta: 3 - 6 ani, 6 - 11 ani, 11 - 15 ani, 15 - 18 ani, 18 ani +.

Larry Cohen vine in Romania in mai 2014 pentru a vorbi despre parenting prin joc. Am profitat de ocazie pentru a discuta cu el despre parinti, joc si disciplina.


O multime de oameni spun ca viata e un joc, dar se pare ca noi adultii uitam uneori sa ne jucam si devenim mult prea seriosi. Cum am putea readuce jocul in interactiunile noastre zilnice?


Da, multi adulti au uitat sa se joace. Din fericire, daca suntem parinti sau petrecem timp cu copiii avem o noua sansa. Pentru ca suntem atat de seriosi si suntem din nou incepatori intr-ale jocului trebuie sa reducem totul la elemente simple. Primul ar fi prosteala. Trebuie sa ne dorim sa renuntam un pic la demnitatea nostra ca sa fim un pic caraghiosi, din cand in cand.

Al doilea element este creativitatea. Adeseori adultii simt ca ei nu ar trebui sa fie creativi, din moment ce nu sunt artisti profesionisti. Dar orice fiinta umana este creativa, prin urmare poate face ceva creativ in fiecare zi, fie ca deseneaza, canta sau se joaca cu cuburi alaturi de copii. Un alt element ar fi cel fizic. Majoritatea adultilor au slujbe care presupun sa stai la un birou sau sa faci aceleasi miscari iar si iar. Dar joaca presupune sa ne miscam corpul in moduri diferite si amuzante. Priviti un copil si incercati sa faceti ce face el! In cele din urma ca sa ne aducem aminte cum sa ne jucam trebuie sa fim un pic dramatici si sa ne exprimam liber emotiile. Stiu ca asta poate parea scandalos multor adulti! Dar cu putina practica copiii dumneavoastra vor fi bucurosi sa vada ca deveniti mai jucausi si in curand veti putea vedea beneficiile si d-voastra insiva. S-ar putea chiar sa va placa!

Sunteti autorul conceptului de Playful Parenting- cum ne ajuta aceasta perspectiva sa schimbam felul in care privim « disciplina »?

“Disciplina” inseamna a invata pe cineva, dar adesea confundam disciplina cu « controlul ». Putem incerca sa controlam copiii, dar acest control nu dureaza prea mult. De fapt, s-ar putea sa dureze doar pana intoarcem spatele sau iesim din camera. Ori controlul nostru inceteaza atunci cand copiii devin adolescenti sau pleaca de acasa. In schimb abordarea Playful Parenting este bazata pe o legatura calda, apropiata, tandra intre parinte si copil. Aceasta legatura, care se bazeaza pe empatie, intelegere si joaca ii conduce intotdeauna pe copii sa aleaga sa fie mai cooperanti, mai putin agresivi sau egoisti si sa aleaga sa se comporte bine. Ori lucrul acesta este mult mai durabil si mai consistent decat supunerea fortata sau impusa.

De ce este important sa ne jucam cu copiii jocuri care s-ar putea sa nu ne placa intotdeauna?

Trebuie adesea sa ii tragem pe copii in lumea adultilor – lumea orarelor a regulilor, lumea lui a fi linistit, a invata si asa mai departe. Asta poate sa ii faca pe copii se devina suparati, obositi, non cooperanti. Deci putem echilibra lucrurile alaturandu-ne din cand in cand copiilor nostri si intrand in lumea lor. Asta inseamna sa ne jucam jocurile care le plac lor, sa ne alaturam lor in activitatile care le plac, sa-i lasam sa ne invete jocul lor video favorit sau sa urmarim impreuna emisiunea lor preferata. Nu tot timpul! Dar o data pe zi asta face ca lucrurile in familie sa curga mult mai lin.

Ce este harjoneala? (roughhousing)


Este o joaca speciala. Chiar daca presupune si un pic de lupta, este diferita de lupta adevarata pentru ca este spontana, jucausa si improvizata.

Ca si alte feluri de joaca, harjoneala nu este legata de ingrijorarea lui « cum arat » sau « oare fac corect ce fac ». Joaca aceasta este fizica, deci promoveaza forma fizica, eliberarea tensiunilor si starea de bine.

Joaca dura este interactiva, deci construieste legaturi apropiate, mai ales daca parintii sunt jucausi si veseli, alaturandu-se copiilor in lumea lor plina de exuberanta si imaginatie.

Joaca aceasta este galagioasa, dar nu periculoasa. Avand mereu in minte siguranta copilului, joaca asta e amuzanta si plina de bucurie. Cateva exemple de asfel de joaca ar fi bataia cu perne, luptele, urmarirea, loviri usoare si rostogoliri, construirea unui castel din paturi si piese de mobilier sau simpla rostogolire pe podea urmata de rasete.

Copiii au multe ingrijorari. Cum ii pot parintii ajuta sa le depaseasca?

Primul pas este sa fie empatici fata de temerile copiilor lor si sa nu le ridiculizeze: « Vad ca esti speriat » « Daca as crede ca vom fi loviti de traznet si eu as fi speriat » « Nu as uita niciodata sa te iau de la scoala, dar inteleg ca daca iti imaginezi ca as uita sa te iau de la scoala, gandul asta ar fi pentru oricine ingrijorator. »

Urmatorul pas este sa oferim siguranta si dragoste, incercand usor sa aflam ce ii sperie. « Poti sa stai la mine in brate cat doresti tu si apoi poti sa te duci sa te joci cu copiii de pe terenul de joaca ». « Stiu ca te sperie cainele ala mare. Te iau de mana si mergem de-a lungul drumului impreuna »

Cel de-al treilea pas si probabil cel mai important, este ca adultii sa inteleaga si sa-si depaseasca propriile lor temeri si ingrijorari, astfel incat sa nu le dam si copiilor nostri. Vrem sa fim in stare sa-i spunem copilului: « Uita-te in ochii mei sa vezi daca sa vezi daca sunt speriat sau nu » in loc sa ii spunem: « Nu ai de ce sa te temi. » Dar ce va vedea copilul in ochii tai? Ai si tu frici cu care trebuie sa te confrunti si sa le depasesti?

Sunteti pentru a treia oara la Bucuresti. Cum ati descrie parintii din Romania?

Da, am avut placerea de a fi invitat de doua ori deja in Romania de catre Parentime. Cand voi veni in mai, va fi a treia oara. Am fost foarte impresionat de parintii romani pe care i-am intalnit si care sunt dedicati copiilor lor si interesati sa invete idei noi. Am fost de asemenea impresionat de povestile lor despre felul cum au fost crescuti cand erau copii. Am aflat ca era poate prea multa asprime la generatiile anterioare, dar si multa dragoste si afectiune.

Am auzit multe lucruri despre ceea ce vor parintii de astazi sa pastreze din felul cum i-au tratat parintii lor si ce vor sa schimbe. Comparativ cu SUA, se pare ca este o mai mare implicare a bunicilor in viata copiilor. In general, totusi, bucuriile si provocarile unui parinte sunt cam aceleasi peste tot in lume. Cu totii ne dorim ce e mai bun pentru copiii nostri, vrem ca ei sa devina adulti impliniti si ne gandim cum sa facem sa respectam nevoile copiilor si in acelasi timp sa facem fata vietilor noastre, slujbelor noastre, propriilor noastre nevoi.

Adauga tu primul comentariu:

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul
    *Camp obligatoriu

Citeste si alte articole din aceasta tema

  • Parintele critic
    Nemultumirea parintilor: „Uneori, as vrea sa fie altfel copilul meu”
    03 decembrie 2019   

    Analizam comportamente care ne pun in dificultate, observam ca uneori „Nu ma intelege, degeaba ii explic” sau ne intrebam „Cu cine seamana asa de...?”. Asemenea reactii sunt naturale (apar la majoritatea dintre noi), dar nu sunt benefice nici pentru noi, nici pentru copil.

  • Cum eviti conflictele in familie
    Cum mentii o atmosfera pasnica in familie
    21 noiembrie 2019   

    Stresul si oboseala parintilor sunt resimtite si de catre copii, iar adesea, un parinte agitat inseamna un copil agitat si necooperant.

  • Sfaturi pentru parinti cu copii adolescenti
    Sfaturi pentru parintii de adolescenti
    23 octombrie 2019   

    Relatia dintre parinte si copil se bazeaza pe o multime de decizii luate in fiecare zi atat de parinte, cat si de copil. Greselile sunt inevitabile, insa atunci cand se repeta sau sunt foarte numeroase, pot duce la erodarea increderii si apropierii emotionale dintre parinte si copil.

Mai multe