characters characters

Cum sa comunici eficient cu adolescentul

Propus de: Nansi Lungu   |   22 ianuarie 2010    |   4026 vizualizări

Varsta: 15 - 18 ani.

De cate ori nu ai fost pus in situatia sa iti spui ca nu mai stii cum sa ii explici adolescentului tau care sunt principiile sanatoase care guverneaza aceasta viata? De cate ori nu ai facut apel la exemplul copilului vecinei care tine cont de tot ce spune mama sa in speranta faptului ca lovit de o subita invidie copilul nostru va fi numai ochi si urechi la tot ce spunem?
Si in ciuda tuturor dovezilor ca aceste demersuri nu functioneaza, ne incapatanam pe acelasi drum....

Sa incercam pentru inceput un exercitiu. Incearca sa ai o discutie in care copilul tau sa aiba initiativa exprimarii unei strategii proprii in ceea ce priveste scopurile sale. Cu alte cuvinte incearca sa il convingi sa exprime mijloacele prin care va atinge scopurile propuse.

Ca strategie generala:
1. Stabiliti impreuna ce urmareste copilul si care sunt consecintele adoptarii unui comportament sau al altuia. Astfel ,vei avea ocazia sa afli cum si ce gandeste copilul tau si ii vei acorda dreptul sa isi exprime parerea.

2. Fa-ti cunoscuta si propria opinie si consecintele care decurg din ea. Precizare: o introducere potrivita a parerii tale ca parinte ar fi una de genul: “ Ar mai exista si varinta aceasta....acum depinde de tine cum vezi lucrurile ...”... - si expui varianta ca si cand ai face o demonstratie. Nu uita ca gradul de insusire a opiniei exprimate de tine depinde de claritatea si forta argumentelor.

3. Cat timp nu produce efecte definitive, lasa ca situatia sa evolueze in sensul stabilit de copil.

4. Evita pe cat posibil stabilirea unei relatii de autoritate. Lasa-ti autoritatea sa fie dedusa de copilul tau.

5. Evaluati din nou impreuna situatia si constatati diferentele dintre aprecierea initiala si efectele obtinute.

6. Abtine-te va de la concluzii de genul :”Ti-am spus eu !”. Ele nu fac altceva decat sa submineze increderea adolescentului si conduc la lipsa de asumare a responsabilitatii.

Care sunt ideile din spatele acestei strategii?

De multe ori ruptura de comunicare dintre parinti si adolescenti se ascunde in spatele urmatorului rationament pornit de la intrebarea : “Stiu parintii mai multe despre viata si alegerile corecte care trebuie facute? Raspuns : evident da; majoritatea parintilor sunt convinsi de acest lucru. Daca “da”, atunci copilul trebuie sa ma asculte pentru a sti ce sa faca. Si cu cat ma asculta mai mult, cu atat rezultatele lui vor fi mai bune.” Rationamentul poate fi corect. Scopul in care il folosim este in schimb categoric gresit.

Caci scopul final al oricarei educatii este adultul. Noi nu ne dorim un copil sau adolescent educat, ci un adult autonom si capabil de autoeducatie.In fapt, adolescentul perfect are mari sansa sa esueze intr un adult neadaptat. Cum se poate explica acest lucru ? Sumedenia de sfaturi corecte pe care le-am adunat intr-o viata pot sa il fereasca de consecintele unor alegeri gresite. Dar nu pot sa-l invete strategiile prin care sa evalueze siguri o situatie. Si nu este vorba aici numai de reductionista parere ca “Numai dupa ce se da singur cu capul poate sa invete”. Poligonul in care adolescentul isi testeaza varietatea strategiilor si a armelor pe care le va folosi ca adult in confruntarea sociala este familia.



Dependent de sfaturile excelente pe care i le oferi, adolescentul nu isi dezvolta capacitatea de a dezvolta strategii proprii si va deveni nesigur in propriile forte. El nu are adaptari specifice, ci un set de reguli adoptate. Poate ca este un adolescent bun, dar in mod sigur nu va evolua pentru a fi un adult independent. Independenta lui se castiga.

Cum ii putem facilita victoria fara a risca sa il lasam sa experimenteze pe taramuri care ar putea sa il piarda definitiv? O prima strategie ar fi aceea de a nu tine sa ai dreptate. Mai mult, chiar atunci cand ai, sa nu o arati. Pune accent pe beneficiile unei actiuni incercand sa tii cat mai departe ideea ca sursa de inspiratie esti tu. Pastreaza o atitudine neutra atunci cand iti expui propria parere. Astfel, adolescentul nu va avea reflexul de a o respinge ca venind din partea unei figuri cu autoritate.

Daca nu reusesti sa il convingi prin aceasta strategie, permite-i sa experimenteze calea aleasa de el, in masura in care nu il duce catre consecinte negative definitive. Pastreaza in minte ideea ca unele greseli sunt inevitabile si ca este necesar sa invete singur atat sa evalueze singur o situatie, cat si sa indrepte eventualele erori pe care le-a facut.

In final, veti evalua impreuna alegerea facuta:

  • Daca efectele comportamentului ales de el sunt mai bune decat asteptarile tale, adolescentul a avut dreptate si cu siguranta isi va lua toate meritele. Dar beneficiul este enorm. Mai mult decat un sfat bun, va fi increderea pe care a obtinut-o in propriile forte.

  • Daca efectele sunt negative, el va suporta consecintele propriei alegeri. Ceea ce creste gradul de responsabilitate. In acest caz musca-ti limba la reflexul  natural de a spune : ti-am zis eu!

Desigur ca nu exista retete educationale absolute, dar exista repere bune in orientare. Am incercat in acest articol sa iti oferim cateva asemenea repere. Tu de la ce alte idei pornesti in relatia cu adolescentul tau?

Nansi Lungu

Despre autor:
"Sunt asistent universitar la Universitatea Titu Maiorescu, Facultatea de Psihologie. Ma ocup cu filosifia mintiii si stiinte cognitive. Mai specific, studiez problematica constiintei, a evolutiei mintii si a emotiilor"

Adauga tu primul comentariu:

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul
    *Camp obligatoriu

Citeste si alte articole din aceasta tema

Mai multe