Comportamentul pasiv-agresiv la adolescenti
Asa-numitul comportament pasiv-agresiv apare si la copii, nu numai la parinti. Care sunt semnele care te ajuta sa identifici un astfel de comportament?
Adolescentul pretinde ca “nu ii pasa” atunci cand ii interzici ceva sau cand are un conflict cu tine, dar in scurt timp opune rezistenta in legatura cu lucruri minore, lipsite de importanta. De exemplu, pare neafectat de faptul ca nu il lasi sa mearga la o petrecere, insa peste cateva minute esti nevoit sa ii repeti de trei ori ca este gata masa, pentru ca te ignora.
Nu isi tine promisiunile facute parintilor sau le indeplineste tarziu ori lent, desi stie ca acest lucru va afecteaza. De exemplu, face ordine in camera sa cu 5 minute inainte sa apara invitatii, desi i-ai cerut asta cu o zi inainte.
Are perfomante slabe sau inexistente, desi nu are probleme de invatare sau de alt fel. De exemplu, isi face temele gresit sau incomplet, nu este activ la ore si in general, atitudinea lui privind scoala este ca ar prefera ca toata lumea sa il lase in pace, ceea ce se si intampla in multe cazuri.
Face observatii rautacioase sau referiri la momente delicate din istoria parintilor pe un ton normal, fara a parea furios sau razbunator. De exemplu, se poate referi in discutia cu alte rude sau cu invitatii vostri la momente cand ati avut un conflict de cuplu, cand ati facut o greseala in educatia copilului sau la orice moment care v-ar pune intr-o situatie dificila in fata celorlalti.
Evita sa isi exprime gandurile si emotiile cand are un conflict cu alta persoana. Nu se cearta cu tine daca ii interzici ceva, doar te ignora.
Ce se intampla in mintea unui adolescent cu comportament pasiv-agresiv?
- Se simte neascultat, neinteles sau nedreptatit.- Se simte incompetent sau respins de cei din jur.
- Se simte lipsit de putere sau de optiuni.
- Simte ca eforturile sale nu sunt apreciate de cei din jur.
- Se teme sa isi exprime furia sau nu stie cum sa faca acest lucru.
Cum opresti comportamentul pasiv-agresiv al copilului?
Confrunta-l. Multi parinti se simt exasperati de acest comportament si, dupa ce se infurie, aleg sa renunte, lasandu-l pe copil sa faca ce isi doreste sau sa nu isi indeplineasca responsabilitatile. Procedand astfel insa, parintii transmit mesajul ca adolescentul a castigat si ca nu trebuie sa isi modifice comportamentul. Alegand insa sa ii spui adolescentului tau ca aceasta strategie nu va functiona si punand in practica sanctiuni logice, ai mai multe sanse sa isi schimbe comportamentul.
Incurajeaza exprimarea emotiilor, chiar daca sunt negative. In multe familii, furia este considerata inacceptabila, mai ales daca este a copiilor. Aceasta optiune le refuza copiilor ocazia de invata sa faca fata propriilor emotii, sa invete modalitati de comportament adecvat in cadrul conflictelor si sa comunice asertiv.
Acorda atentie propriului tau comportament. Este posibil ca in anumite situatii sa reactionezi si tu in acelasi mod, fie fata de copil, fie fata de partenerul de viata. Daca se intampla acest lucru, incearca sa actionezi altfel, sa discuti deschis si sa te orienteze catre solutii in comunicarea cu cei din jur.
Si nu uita, daca simti ca esti coplesit de comportamentul adolescentului tau si nu reusesti sa gasesti solutii, apeleaza cu incredere la un consilier sau psiholog.
Adolescentul tau reactioneaza pasiv-agresiv in vreo situatie?
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Lectiile anului 2023. Bilant de sfarsit de anFiecare sfarsit de an aduce prilejul de a reflecta la evenimentele, alegerile si rezultatele pe care le-am trait in ultimele 12 luni.
-
12 trasaturi ale parintilor buniToti copiii au nevoie de acelasi lucru: grija, atentie si iubire neconditionata din partea parintilor.
-
Interviu Andreea Feraru, psiholog, despre terapia de familie: „Cand o floare nu infloreste, repari mediul in care creste, nu floarea."Andreea Feraru este mama a doi baieti, psiholog clinician cu formare in consiliere experientiala, psihoterapie sistemica si psihoterapie corporala, in curand facilitator in Constelatii Familiale. Misiunea ei, asa cum o rezuma ea insasi, este sa insoteasca oamenii in „Calatoria catre centrul Fiintei" cu multa blandete si respect.
Comentează:
-
COTIRLAN LUMINITA
17.09.2012 - 23:44
Da...nu este de acord cu ceea ce-i spun, sau ii cer. Numai ca, ma uit in ”oglinda” si atunci cand nu am dreptate imi cer iertare, incerc sa tac ai mult si sa-l ascult si mai mult, ne uitam uneori impreuna la desenele lui referate, la filme su la jocuri pe care eu, le-as interzice pentru toti copii lumii. Ma intreb insa daca facand acest lucru, sunt realista. Poate ca este mai bine sa le vedem, sa ne spunem fiecare parerea sincera asupra a ceea ce am citi, vazut sau daca am rezolvat o ”tema”, ca sa nu-i dau satisfactia de a deveni o ”problema”, unui fapt din viata noastra ce necesita rezolvare... Cred ca, multe din aceste nemultumirile ce escaladeaza pornesc din lipsa de comunicare, din pretentia mea absurda ca, copilul meu sa fie PERFECT: sa invete exceptional, sa taca atunci cand ar trebui sa aiba loc un dialaog, sa-i spun ca ...subiectul ”X” ESTE TABU SI VOM DISCUTA DESPRE EL...CAM atunci cand l-am discutat eu, cu mama... ADICA...NICIODATA!... TRAIM INTR-O LUME CE NU IARTA NIMIC: puritatea copilariei, cinstea, frumusetea zilei de astazi... De aceea, trebuie sa fim ”trezi”, alaturi de ei si sa ne amintim de ”propriile” noastre greseli... Exista cineva ce nu a gresit NICIODATA...AICI, PE PAMANT???
Vezi toate comentariile