Daca raspunsul tau este da, asta inseamna ca ai observat cu siguranta ca exista mari diferente intre modul in care comunica. Nu vorbim neparat de jargoane, acel limbaj inteles numai de catre ei, ci de stilul lor de a transmite informatii unii altora.

 

Exista trei mari stiluri de comunicare:
1.Stilul de comunicare pasiv: se traduce prin evitarea confruntarilor si a conflictelor. Adolescentul cu acest stil de comunicare isi doreste ca toti cei din jur sa fie multumit de el, fara a tine cont de drepturile sau dorintele sale personale. In general  nu face cereri, nu solicita ceva anume, nu se implica in actiuni ce presupun castigarea unor drepturi personale sau pur si simplu nu isi apara opiniile proprii. Aceste persoane pot fi usor ranite, frustrate, iritate, dar nu incearca decat extrem de rar sa-si manifeste si sa-si exprime nemultumirile fata de ceilalti. Ii va lasa intotdeauna pe ceilalti sa aleaga in locul sau si va considera ca drepturile celorlalti sunt mult mai importante decat cele pe care le are el.

2.Stilul de comunicare agresiv presupune blamarea si  aducerea de acuze asupra celor din jur, precum si incalcarea in marea majoritate a regulilor impuse de autoritati (parinti, profesori, politie); este insensibil la sentimentele si trairile celorlalti, nu-si respecta colegii, persoanele cu care lucreaza la proiecte sau pe cei cu care interactioneza. Acesti tineri considera ca au intotdeauna, in orice context, dreptate si sunt obisnuiti sa-si rezolve problemele prin violenta si agresivitate. Un tanar care adopta un stil de comunicare agresiv considera ca cei din jur sunt adesea nedrepti cu el, ca este de cele mai multe ori defavorizat in schimbul altora. Este ironic si utilizeaza adesea critica atunci cand se afla intr-un proces de comunicare. Ostilitatea si furia sunt stari asociate acestui stil de comunicare. Adolescentul cu acest stil de comunicare ataca problema despre care se discuta din toate partile; cauta argumente si le expune in asa fel incat sa dea impresia ca este capabil sa mearga pana in panzele albe numai pentru a demonstra ca are dreptate. Isi sustine drepturile fara sa tina cont de drepturile celorlalti, alege in timpul liber sa faca activitatea preferata de el  si nu de celialti si considera ca drepturile lui sunt mult mai importante.

3.Stilul de comunicare asertiv: presupune a-ti exprima emotiile si convingerile fara insa a afecta si ataca drepturile celor din jur;  inseamna o comunicare directa, deschisa si onesta incercand sa castige respectul prietenilor si pe cel al colegilor. Un astfel de adolescent are capacitatea de a initia, mentine si incheia conversatii, discutii, de a finaliza proiecte intr-o maniera pacifista si placuta. Emotile negative sunt traite fara a se simti stanjenit sau a-l ataca pe cel apropiat; are abilitatea de a solicita sau a refuza cereri, isi exprima emotiile pozitive, face adesea si accepta complimente. A spune „nu" fara a se simti vinovat sau jenat este una dintre caracteristicile cele mai importante, iar capacitatea de a face fata presiunii grupului si a-si exprima deschis opiniile personale este ceea ce-l diferentiaza de cei cu alte stiluri de comunicare. Cel ce prefera sa fie asertiv isi recunoaste responsabilitatile fata de ceilalti, discuta problemele pe care le intampina, isi sustine drepturile, are incredere in propriile lui capacitati, isi recunoaste drepturile sale si pe cele ale altora.