"Mama: Tarta cu pere pe care ne-ati adus-o data trecuta a fost pur si simplu delicioasa.
Soacra: A, stiu, stiu. Dar sa vezi cum e cea pe care am adus-o astazi…
Matei: Care tarta, mami? Aia de care ai zis tu ca nici porcii n-ar manca-o?"

Motivele pentru care copilul minte depind de varsta, de situatia specifica si de regulile stabilite in familie

Pentru "a minti", copilul trebuie mai intai sa inteleaga ca ceea ce spune nu este adevarat. Inainte de varsta de 3-4 ani, copilul nu are deocamdata capacitatea de a separa fantezia de realitate si adevarul de fals. El are o imaginatie debordanta. Astfel, un monstru poate iesi oricand din perete, un avion tocmai a decolat din gradina voastra, iar Labus stie sa scrie! Copilul tau este convins de ceea ce spune. El isi inventeaza singur povesti in care crede. Acestea combina partea creativa, ludica a copilului cu realitatea de zi cu zi . Din acest motiv nu trebuie sa-l pedepsesti cand vine cu aceste "minciunele". Mai degraba priveste-le ca pe niste ocazii de a-l invata de ce a minti nu este bine.

Cand are 6-7 ani copilul incepe sa-si interiorizeze valorile sociale si morale si, in mod special, distinctia dintre adevarat si fals, dintre adevar si minciuna. Copilul incepe sa minta din interes. A se face iubit de parinti, a atrage atentia colegilor sau a ascunde o situatie sociala delicata... sunt cateva motive care-l incita sa minta.

Ce fel de minciuni spun prescolarii?

1. Minciuna "utilitara" corespunde in mod direct minciunii adultului :
Copilul tau te minte pentru a-ti spune, mai ales, ceea ce ai vrea sa auzi. Cati copii nu au afirmat astfel ca au o nota buna la mate ? Copiii inventeaza lucruri pentru a evita o pedeapsa, pentru a obtine un avantaj si pentru ca sunt in "cheta" de afectiune. Daca ei mint, o fac mai degraba din frica de a nu fi iubiti de catre parintii lor. Mai bine sa se ascunda dupa o scuza decat sa-si asume o nazbatie.
Atitudinea ta in fata acestui tip de minciuni ii va determina evolutia. Astfel, a fi foarte tolerant, neatent si credul, risca sa incurajeze dezvoltarea si frecventa acestui comportament. O atitudine riguroasa, excesiv de moralizatoare si punitiva poate mari si ea frecventa minciunilor, motivul principal fiind evitarea pedepsei. Asa ca: dezvaluie fara sa insisisti prea mult, permite-i copilului sa nu se faca de rusine, incurajeaza-l sa spuna adevarul si fa-l sa inteleaga inutilitatea minciunii. Aminteste-ti ca daca a mintit, stie ca a facut ceva care nu este prea bine.

2. Minciuna compensatorie este cautarea unei imagini pe care copilul o crede pierduta sau inaccesibila. Atribuirea de rezultate scolare sau sportive remarcabile, inventarea unei familii mai bogate, mai savante etc. tine de o reverie banala, mai ales in prima copilarie. Acest tip de minciuna ocupa un loc important in imaginarul copilului tau si nu e cazul sa te alarmezi, pana cel putin la varsta de 6-7 ani.

3. Fabulatia… fata de care trebuie sa fii la inceput intelegator.
Doar persistenta ei dincolo de 6-7 ani poate constitui o conduita caracteristica unei psihoze infantile, un aviz specializat ar fi atunci necesar. Mitomania este gradul extrem al acestei reverii fabulatorii.

Cum reactionezi cand prescolarul minte

In fiecare proces de invatare, exemplul parental este determinant!

Parintii trebuie sa practice ceea ce predica. La aceasta varsta, copilul incepe sa discearna minciunile acceptabile (« din politete ») de cele care nu sunt. Astfel, un comportament inconstant din partea ta ii poate crea copilului tau confuzie. Sa ne gandim in ce dilema s-ar afla Matei daca dupa ce « bunica » va pleca, mama il va pedepsi ca a dat-o de gol ? Doar el a fost sincer. El se astepta la o recompensa si nu la o pedeapsa.

La aceasta varsta, imitatia joaca un rol important in procesul de invatare. Astfel, mai intai trebuie sa fii tu un bun exemplu de onestitate. Mintind in fata copilului risti sa-ti devalorizezi propriul cuvant. Iar daca minciuna devine un mod privilegiat de comunicare intre voi doi, pot aparea si alte comportamente deviante (ex. furt, fuga de acasa etc.) Este foarte important ca inainte de a-ti mustra copilul sa verifici daca el intr-adevar a mintit. Acuzandu-l pe nedrept sau sa nu-l crezi atunci cand el de fapt iti spune adevarul sunt lucruri care pot sa-l devasteze.

Daca copilul tau iti marturiseste o boacana pe care tocmai a facut-o, urmeaza acesti doi pasi : 1) Multumeste-i pentru ca ti-a spus adevarul si felicita-l pentru curajul si onestitatea sa (scop : pentru a intari acest comportament pozitiv) ; 2) Spune-i clar care sunt consecintele nazbatiei sale. Este insuficient sa aplici doar unul din cei doi pasi. Feedback-ul pozitiv pe care i-l dai pentru ca ti-a spus adevarul va face mai usor de suportat consecintele actiunilor sale.

In loc de incheiere
Sa ai in vedere ca in majoritatea cazurilor minciuna este normala si ca atitudinea cea mai coerenta nu este sa pedepsesti, ci sa ii explici copilului inutilitatea ei. Invata-l pe copilul tau importanta onestitatii in raporturile cu cei de varsta lui, dar si cu adultii. Important nu este ca cel mic sa nu te minta niciodata, ceea ce este imposibil, ci sa ajunga sa poata sa stabileasca relatii autentice, loiale si de incredere cu ceilalti.

Exercitiu
Sa revenim insa la situatia, cred, familiara multora, cand cel mic este dezarmant de sincer. Da, el este Matei, copilul tau … si tocmai te-a "tradat" soacrei. Are 6 ani si cateodata parca-ti pare un pic rau ca l-ai crescut asa de frumos, de "manierat". Stiu, sinceritatea este valoarea ta suprema si, bravo, ai reusit : copilul tau este cel mai sincer dintre pamanteni. Pinocchio poate sa astepte mult si bine sa-l aiba tovaras de joaca.

Daca te-ai aflat intr-o situatie asemanatoare : Cum ai reusit sa iesi basma curata din situatie ? Cum i-ai explicat copilului tau "minciuna" pe care ai spus-o?

Autor: Monica Bogdan
Psiholog
Experienta profesionala in psihologia scolara - nivel prescolar, primar si gimnazial
Se implica in proiecte destinate copiilor aflati in dificultate (spitalizati, lipsiti de libertate, refugiati)
in prezent lucreaza ca trainer in domeniul resurselor umane.

Poti sa citesti si:

Minciuna la scolari
Minciuna la preadolescenti
Minciuna la adolescenti