Reactie si raspuns in parenting
Diferenta dintre reactie si raspuns constient in relatia parinte-copil
„In momentele dificile care apar inevitabil in viata de familie, parintii reactioneaza deseori automat si inconstient la ceea ce spune sau face copilul. Reactiile pot fi de iritare medie sau enervare si pot ajunge la emotii intense precum furia, frustrarea sau frica. Aceste reactii insa, ii determina pe parinti sa se comporte in moduri neadecvate care vin in defavoarea copilului” (Kabat-Zinn).
Imagineaza-ti ca ai doi copii care se bat. Din nou. Sau ca cel mai mic dintre copii a varsat laptele pe jos. Ce faci? Strigi? Critici? Exagerezi? Sau...inviti la discutie, cauti sa rezolvi problema? Faci spatiu pentru emotiile mari si frumoase? Pe masura ce incercam sa construim relatii puternice cu copiii nostri e important sa ne amintim sa raspundem la situatie si nu sa reactionam automat.
E foarte important sa faci diferenta intre atunci cand reactionezi automat si inconstient la ceea ce spune sau face copilul tau si sa raspunzi adecvat, cu intentie si constiinta. Cum poti sa faci diferenta dintre reactie si raspuns?
Reactia apare atunci cand comportamentul incarcat emotional al copilului tau intalneste comportamentul tau incarcat emotional. Daca copilul tau tipa, vei tipa si tu. Daca se enerveaza, vei depune eforturi sa il calmezi, insa vei ajunge sa te frustrezi si sa reactionezi la fel de inversunat si incarcat de emotii negative. Reactia apare atunci cand nu iti controlezi propriul comportament, care te poate surprinde si pe tine.
Raspunsul, pe de alta parte inseamna a permite copilului sa isi exprime emotiile puternice, ideile si sentimentele, fara a-l critica, fara a-l face sa ii fie rusine ori sa se simta vinovat. Daca copilul tau e suparat fiindca ceva nu i se pare corect, permite-i sa fie frustrat si exprima empatie. Nu e nevoie sa ii schimbi modul de a gandi ori sa cauti rapid o solutie care sa il calmeze.
Exemple de reactie versus raspuns constient in relatia parinte copil:
„Opreste-te din plans acum!” versus „Pari suparat, ai nevoie de o imbratisare?”
„Iar ai rasturnat paharul cu lapte?” versus „Hopa. Hai sa cautam ceva cu care sa curatam masa.”
„Desigur ca nu e corect ! Viata nu e corecta, asa ca obisnuieste-te!” versus „Inteleg ca decizia mea te-a suparat.”
„De cate ori trebuie sa te mai rog sa hranesti cainele?” versus „Se pare ca mereu uitam sa hranim cainele. Putem sa ne gandim la un plan impreuna?”
„Iar o nota mica? Ce se intampla cu tine?” versus „Se pare ca ai dificultati la matematica. As putea face ceva sa te ajut?”
„Gata, m-am saturat de figurile tale, tanara domnisoara!” versus „Te rog sa reduci tonul daca vrei ceva de la mine”.
Iata cum poti sa inlocuiesti reactiile cu raspunsuri:
Observa cum se simte corpul tau atunci cand incepi sa reactionezi. Care sunt semnele pe care le recunosti, specifice stresului?
Opreste-te. Imediat ce realizezi ca reactionezi automat, imagineaza-ti un semn mare de circulatie, pe care scrie STOP. Pune reactiile verbale in stare de asteptare si cauta sa te linistesti. Ia o pauza, apoi incearca sa regandesti lucrurile si sa te regrupezi.
Concentreaza-te. Permite-ti cateva momente sa stai tu cu tine pana cand devii constient de corpul tau, de bataile inimii si ritmul respiratiei. Acorda atentie tuturor gandurilor si emotiilor pe care le simti in acel moment. Cauta sa nu le analizezi, ci pur si simplu sa „privesti” cum apar pe rand in mintea ta. Este un exercitiu de mindfulness. Astfel vei imbratisa linistea si calmul de care ai nevoie in relatia cu copilul tau.
Formuleaza un raspuns. Intreaba-te ce vrei sa obtii de la copilul tau in aceasta situatie, cum vrei sa se simta in relatie cu tine si ce poti face pentru a obtine asta. Gandeste-te cum poti comunica nonviolent cu copilul tau in aceasta situatie.
De ce e important sa raspunzi si nu sa reactionezi? Copiii invata prin imitatie, asa ca felul in care parintele interactioneaza cu propriul copil va influenta mult felul in care copilul va comunica cu prietenii, fratii si parintii lui. Oferind un model de comunicare constienta, pornind de la intentii si orientat catre scop, il ajuti pe copilul tau sa invete sa comunice la randul lui.
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
De ce e important sa il accepti pe copil asa cum esteMulte din neintelegerile dintre parinti si copii isi gasesc originea in dorinta parintilor de a se oglindi in copilul lor, de a-si indeplini propriile nevoi si asteptari prin copil.
-
10 rezolutii de Anul Nou care iti fac viata de parinte mai usoaraCand vine vorba de rolul de parinte, multi dintre noi stim care sunt lucrurile pe care am vrea sa le schimbam sau sa le obtinem, fie pentru noi insine, fie pentru relatia cu propriul copil.
-
50 de intrebari pe care sa le adresezi copiluluiComunicarea dintre parinte-copil este intr-o continua transformare, astfel ca in unele cazuri ea poate sa fie foarte buna, in timp ce alteori poate avea de suferit si drept consecinta, relatia dintre cei doi poate deveni tot mai rece.
Adauga tu primul comentariu: