Cati bani ar trebui sa aloci pentru educatia copilului daca ai trai in alta tara? Ar fi mai ieftin sau mai scump? In alte tari, cheltuielile pentru transport sau masa copilului sunt suportate de insititutiile statului sau de catre parinti? Raspunsul la aceste intrebari difera de la o tara la alta.

Am pregatit o serie de informatii despre costurile educatiei in alte tari din Europa.

Prescolar
In Finlanda, invatamantul prescolar este optional si este destinat doar copiilor de 6 ani. Educatia prescolara, masa de pranz, ingrijirile medicale si transportul la gradinita sunt gratuite. Copiii prescolari pot beneficia de servicii de cresa, pentru care parintii platesc o taxa in functie de venitul familieii.

Nici in Germania invatamantul prescolar nu este obligatoriu, dar copiii intre 3-6 ani pot sa mearga la gradinita, daca parintii doresc acest lucru.

In Spania, pana la varsta de 6 ani, invatamantul nu este obligatoriu, dar parintii pot opta pentru inscrierea la gradinita a copilului. In general, copiii sunt inscrisi in sistemul educational incepand cu varsta de 3 ani. Familiile care nu detin suficiente mijloace materiale pot primi ajutor din partea statului, in functie de veniturile pe care le castiga.

Poti gasi mai multe informatii despre scolile din Europa aici.

Primar
In Finlanda, in cazul invatamantului obligatoriu (intre 7-16 ani), serviciile profesorilor, cartile, materialele didactice, transportul scoala-casa, mancarea in cadrul scolii sunt gratuite. Autoritatile locale pot sa organizeze cu sprijinul voluntarilor, activitati  after-school pentru elevi. Daca transportul casa-scoala depaseste in fiecare zi 3 ore, copilul are dreptul la cazare gratuita la internat. O alta tara in care parintii nu trebuie sa plateasca materialele educationale si mesele copiilor este Suedia.

In Marea Britanie, parintii pot alege intre scolile publice, care sunt gratuite si scolile private, care au taxe intre 2500- 30 000 lire sterline pe an. O treime dintre elevii scolilor private primesc ajutor financiar pentru a plati studiile. 4% dintre elevii scolilor private sunt veniti din afara tarii.

In Germania, invatamantul obligatoriu incepe la varsta de 6 ani si continua pana la 18 ani. Primii patru ani de scoala se concentreaza pe abilitati de comunicare si matematica. In clasa a patra, parintii decid ce tip de gimnaziu urmeaza copiii, in functie de aptitudinile, notele si aspiratiile lor. Familiile pot primi ajutor financiar pentru ca toti elevii sa beneficieze de materialele educationale necesare. Rechizitele si alte materiale educationale sunt cumparate in general de catre parinti, desi in unele regiuni pot fi oferite gratuit de catre scoala. Dreptul la transport gratuit este acordat in functie de distanta la care se afla casa copilului de scoala. Fiecare land stabileste distanta minima care trebuie sa existe intre locuinta si scoala.

In Olanda, invatamantul obligatoriu este gratuit pana la varsta de 16 ani, dar parintilor li se cere  de obicei sa plateasca o taxa pentru cheltuieli “suplimentare”, care difera de la scoala la scoala. De asemenea, parintii platesc pentru manuale si materiale educationale, pentru supravegherea din timpul pranzului si pentru orele de after school. Invatamantul primar dureaza 8 ani, intre 4-12 ani. La finalul acestei perioade, copiii dau un test care va decide tipul de studii pe care le vor urma in continuare.

In Spania, desi invatamantul obligatoriu este gratuit, parintii trebuie sa plateasca pentru manuale (desi in unele regiuni au fost introduse manuale gratuite), materiale educationale si activitati extrascolare. Familiile  cu buget scazut au posibilitatea de a obtine un ajutor financiar, dar aceasta posibilitate nu este garantata si depinde foarte mult de sistemul legislativ al fiecarei regiuni. De asemenea, Ministerul Educatiei organizeaza anul o competitie pentru burse de studii, venind in ajutorul familiilor cu venituri scazute.

Scolile private in Spania nu sunt la fel de scumpe precum in alte tari europene, deoarece sunt subventionate partial de catre stat. O mare parte a sistemului privat de invatamant este condusa de Biserica Catolica. De asemenea, toate scolile internationale sunt private, urmand curriculum-ul Marii Britanii. In general, programul pentru clasele primare incepe de la orele 9:00, 10:00 si se incheie dupa-amiaza, in jurul orei 16.00, cu o pauza de masa care poate dura de la 30 minute pana la o ora.

Poti gasi informatii utile despre sistemele educationale in Uniunea Europeana aici.

Gimnazial

Taxa pentru scolile private in Marea Britanie este in medie de 4 000 lire sterline pe semestru, 7 000 lire sterline pentru elevii cazati in internat si 3000 lire sterline- pentru copiii care nu sunt cazati in internat,  conform Raportului Consiliului Scolilor Private din M.B. (Independent Schools Council) din 2009. Taxele variaza in functie de nivelul de invatamant si de scoala.

In cadrul scolilor private, costul educatiei depaseste in mod normal costul pe care il presupun taxele scolare, parintii trebuind sa suporte si alte cheltuieli precum: uniforma scolara, echipamentul sportiv, mesele, lectii de muzica, excursii etc.

Multe scoli private ofera burse pentru copiii cu potential academic. Bursele sunt primite  in functie rezultatele obtinute la examenul de acordare a bursei. Bursele acopera in general 50% din taxe.

In Spania, parintii copiilor de varsta gimnaziala platesc transportul, masa de pranz, manualele si produsele educationale de care au nevoie copiii.

In Franta, scolile publice sunt gratuite. Scolile private fie beneficiaza de o finantare partiala din partea guvernului, in acest caz fiind nevoite sa respecte curriculum-ul national, fie sunt independente financiar, avand libertatea de a alege curriculum-ul.

Scolile private finantate de guvern solicita o taxa care variaza de la 400 euro pe an pana la 4500 euro pe an, in cazul scolilor bilingve si internationale. Aceste taxe nu includ masa, transportul, sau materialele educationale.

Scolile private independente au taxe anuale care pot varia de la 8 000 euro pana la 20 000 euro pe an.

Poti gasi informatii utile despre sistemele educationale in Uniunea Europeana aici.
 
Liceal si universitar

In Finlanda, pentru copiii de varsta peste 16 ani, parintii trebuie sa plateasca pentru materialele educationale. De asemenea, pentru examenul de incheiere a invatamantului gimnazial (secundar), elevii platesc o taxa de baza, precum si o taxa specifica pentru fiecare materie la care dau examen.

Si in Olanda, dupa varsta de 16 ani, parintii platesc o taxa de aproximativ 1000 euro, care variaza de la regiune la regiune. Dupa varsta de 18 ani, educatia continua cu studiile universitare care costa in medie 1500 euro pe an.

In Germania, pana acum cativa ani, facultatile erau gratuite. Unele dintre ele inca sunt gratuite. Din 2005, universitatile au inceput sa introduca taxe de studii, care difera in functie de regiune. Pot fi intre 500- 800 euro pe semestru. In afara de taxa pentru studii, studentii trebuie sa plateasca o taxa de inregistare semestriala de 50 euro.

Doua dintre tarile in care nu exista taxe de studii universitare sunt Norvegia si Suedia. Astfel, singurele cheltuieli care revin parintilor si copiilor sunt cele de intretinere. Invatamantul la distanta are o traditie lunga in Suedia. Multe dintre universitati si alte institutii de invatamant superior ofera aceasta forma de studiu.

In Franta, invatamantul superior este asigurat de catre diferite institutii care au diferite criterii de admitere si de finantare. Taxele de studii la universitatile din Franta pot varia de la cateva sute de euro pe an, pana la cateva mii de euro pe an, in functie de institutii. De exemplu, in cadrul prestigioasei Grandes Ecoles, anul de studiu pentru Facultatea de Administrare a Afacerilor poate costa intre 2000-4000 euro. Pentru Facultatile de Inginerie, taxa anuala este insa de 400 euro.

Poti gasi informatii utile despre sistemele educationale in Uniunea Europeana aici.