Anca Serea - Eu nu sunt genul de parinte care sa-si forteze copiii sa faca lucruri care nu le aduc mare fericire

In majoritatea interviurilor esti intrebata despre copii. Cum e sa fii mama a 5 copii, cum ii cresti, cum iti organizezi timpul. Voi ajunge si eu la aceste subiecte, nu-ti ascund, insa as vrea sa incep cu o intrebare despre tine. Ce faci tu, Anca, cum te simti, cum faci sa-ti cultivi pasiunile, hobby-urile?

Toate pasiunile si placerile mele in general sunt legate de cele ale copiilor. Totusi, cu mari eforturi (legate de timp, mai ales) reusesc sa le fac pe toate intr-o zi normala. Nu stiu, cumva, fac magii? In plus, apropo de pasiuni, cand devii mama, stii si tu, Claudia, ca prioritatile ti se schimba, iar copiii sunt pe primul loc si acum, si mai tarziu, cand voi fi bunica. Eu nu ma simt ca si cum as fi dezavantajata, ba chiar la sfarsitul unei zile sunt foarte fericita sa ii vad pe ei fericiti.

Stiu ca fiul tau cel mare, David, a invatat la o scoala privata din Bucuresti pana la finalul clasei a VIII-a. De ce ai ales sistemul privat, ce te-a dezamagit la sistemul de stat?

Nu e vorba de dezamagire. Fiica mea Sara, de exemplu, este la Liceul Dante Alighieri si e intr-o clasa de stat, intr-a IV-a. O voi muta si pe ea la privat, pentru ca mi se pare un sistem mult mai sigur din toate punctele de vedere. Mi se pare anormal ca in Romania, in secolul in care traim, sa invete un numar atat de mare de copii intr-o clasa. Imi dau seama ca este un singur cadru didactic pentru 30 si ceva de elevi si, oricat de implicat ar fi, nu are cum sa reuseasca sa-i invete pe toti in mod egal sau aproape in mod egal. Mai ales cand copiii sunt mici, e greu. Alegerea scolilor pentru copiii mei am facut-o in urma mai multor vizite si mi-ar placea sa-i pot tine pe toti la privat in viitor.

David este acum tot la un liceu privat?

Da, este la Liceul International de Informatica.

Bravo.
Da, multumim, si chiar are si 10 pe linie la Informatica. Facem niste eforturi si ele probabil ca in timp vor fi rasplatite.

Ce beneficii i-a oferit lui David scoala privata?

In primul rand este mult mai comunicativ. Au fost lasati sa se exprime si sa-si dezvolte personalitatea in functie de cum au simtit ei. Apoi, e o transparenta mult mai mare in relatia profesor-parinte si profesor-copil, toata conducerea este mult mai implicata si iti vine in intampinare de multe ori.

Cum sunt temele pentru voi? Te-ai confruntat cu probleme de tipul „Nu vreau sa-mi fac lectiile, nu stiu, n-am inteles“?

Da, bineinteles. E o lupta permanenta, dar eu nu sunt genul de parinte care sa-si forteze copiii sa faca lucruri care nu le aduc mare fericire si n-am pus niciodata mare pret pe calificative. Imi dau seama ca ei sunt foarte diferiti ca personalitate si nu pot fi la competente maxime in fiecare zi din viata lor, mai ales cand sunt mici. David, de exemplu, are un IQ foarte mare care il ajuta sa inteleaga foarte repede, asta desi nu a fost un elev olimpic si nici n-a avut rezultate extraordinare. Dar la examene sau in alte situatii importante a stiut sa se descurce.

Ai apelat vreodata la un profesor meditator? Cum s-a pregatit David pentru Evaluarea Nationala clasa a VIII-a?
Da, a avut un profesor meditator la Matematica.

Dar Sara pentru Evaluarea Nationala clasa a IV-a?
Nu, ea s-a pregatit fara meditator. Sara este foarte cuminte si studioasa, e genul de copil diferit fata de David. Si nici nu e foarte stresata in privinta Evaluarii de la finalul clasei a IV-a. Sa zicem ca ar fi mici emotii la Matematica, in rest e foarte talentata.

Cand a avut Evaluarea Nationala clasa a II-a a perceput-o ca pe un examen, i-a fost teama?
Da, a fost stresata, dar eu – asa cum ti-am zis – nu le-am cerut niciodata niste performante, mai ales scolare, deosebite. Ei fac niste activitati extra si prefer ca mai degraba acolo sa fie foarte implicati. Totusi, Sara sufera foarte mult atunci cand vine vorba de note sau daca se supara doamna invatatoare. Eu mereu i-am zis „Sara, te rog frumos, nu vreau sa stiu ca esti stresata sau ca te afecteaza pe plan psihologic niste lucruri trecatoare. Da, sunt foarte importante, dar nu atat de importante incat sa suferi“.

Mi-ai anticipat urmatoarea intrebare, pentru ca eram curioasa cum reactionezi atunci cand copiii iau o nota mai putin buna.

Eu le trasez niste sarcini, dar mai degraba legat de bunul simt la ore, de respectul fata de profesori, de respectul intre colegi, si mai putin legat de calificative. E important in viata sa le trasezi niste sarcini pe care ei sa le poata duce la indeplinire, nu vreau sa resimta notele ca pe o povara. De aceea eu si ei suntem destul de relaxati. La David, cel putin, nu functioneaza nici cu pedeapsa, nici cu stresul.

David e adolescent, cum gestionezi toata avalansa de emotii cu care se confrunta in aceasta perioada?

Le gestionam cu bine, pentru ca nu e genul de copil care sa fie rebel... inca. Mai are anumite momente, dar eu ii respect intimitatea si trairile. Am incredere mare in ei ca nu ma vor dezamagi. Si daca ma vor dezamagi, o sa le iert si eventualele greseli, pentru ca nimeni nu e perfect. Eu vreau ca ei sa fie in primul rand sanatosi si fericiti.

Imi dau seama ca pentru tine dezvoltarea afectiva a copiilor e foarte importanta. Cum ii ajuti sa-si cultive inteligenta emotionala?

Da, asta e cea mai importanta. Si mi-ar placea sa am puterea sa-i fac pe toti parintii sa realizeze ca performantele scolare nu au mereu legatura cu succesul nostru in viata ca indivizi. Putem sa fim premianti la scoala, dar asta nu ne face fericiti si impliniti.

Copiii petrec foarte mult timp in mediul online. Cum te raportezi tu la acest comportament al noilor generatii? Le faci un program copiilor?

Copiii mici nu prea au acces, poate doar in weekend. Sara nu a fost niciodata atrasa de online, abia acum la aproape 11 ani a primit cadou un telefon pe care sa-l foloseasca doar ca masura de siguranta. David, da, este pasionat si de gaming si jocuri pe computer, iar Noah se pare ca vrea sa-i fure din obiceiuri.? Noi incercam sa le umplem timpul cu alt fel de activitati si sa nu-i lasam foarte mult in fata ecranelor. David a avut chiar o perioada in care se juca destul de mult, dar acum incearca sa-si descopere alte pasiuni. Si-a dat seama ca nu-i face bine, mai ales ca avea zile in care se culca si la 2-3 dimineata si a vazut ca a fost foarte afectat. Astea sunt pana la urma provocarile de a fi mama si incerc sa-mi pastrez zenul.