Copilul meu, acelasi chiar daca a crescut

Propus de: Parenting cu Blandete   |   18 decembrie 2017    |   657 vizualizări

Varsta: 2 - 6 ani.

Copilul meu, acelasi chiar daca a crescut
Ma uit la ei cum dorm. Astazi Darius a vrut sa adoarma in pat cu Andrei, adica in dormitorul nostru. Uneori mai cere asta si mi-e tare drag sa-i fac voia, sa stau intre amandoi in patul nostru, sa-i privesc cum dorm, sa tes povesti in mintea mea despre cum o sa facem de toate imediat ce va mai creste si juniorul, despre cum sa le fie viata. Cred ca fiecare parinte a simtit bucuria asta de care vorbesc, fiecare s-a induiosat vazandu-si pruncii cum dorm linistiti.

Il privesc indelung pe nazdravanul asta care imi da de furca de atatea ori…ma provoaca mereu pentru a ma schimba. Desigur, el n-o face intentionat, nu se trezeste dimineata gandindu-se cum sa ma mai tachineze sau cum sa ma ajute sa cresc din punct de vedere emotional.

Nu e comod deloc, ci e greu. Asa simt de multe ori, atunci cand parca nimic din tot ce stiu nu ajuta, cand timpul incremeneste in loc din cauza unui tantrum, cand aud aceeasi cerere repetata a nu stiu cata oara, cand as vrea sa-mi bag capul in pamant, mai ceva ca un strut, pentru ca stiu ca actiunile lui au urmari si asupra altora, deci nu e doar despre el sau despre mine.

Dar apoi il vad asa dormind, vulnerabil cum e el de fapt, nu cavaler, nici vreun razboinic care distruge monstri sau meteoriti (a fost foarte impresionat de meteoritul care a lovit pamantul pe vremea dinozaurilor si pe care l-a vazut la Dino Park). E doar el, Darius, acelasi copil despre care mai ieri scriam cu multa emotie cat imi e de drag. Nu e altul, doar a mai crescut si a inceput sa-si caute locul, sa-si ceara drepturile, sa-si incerce limitele, sa se cunoasca pe sine si pe noi mai bine, sa inteleaga cum merge lumea asta, sa treaca prin etape care il sperie, sa verifice, sa se testeze pe el si pe cei din jurul sau.

*Sursa foto: Pixabay.com

Citeste continuarea articolului pe ParentingcuBlandete


Parenting cu Blandete este blogul Alexandrei, mama de 2 baieti minunati, Darius si Andrei, cu diferenta de varsta de fix 3 ani si 3 zile. Alexandra scrie despre bucuriile pe care i le aduce viata de mama, dar si despre provocarile ei.

Adauga tu primul comentariu:

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul
    *Camp obligatoriu

Intrebari si raspunsuri pe aceasta tema

Mai multe