Bloggerul Cristian China Birta: “In familie dialogul este baza fericirii. De acolo incepe totul.”
Iti este foarte drag rolul de parinte. Daca ai face un top 3 de Uite ce am inteles, pana acum, din viata de parinte, cum ar arata?
Da, imi este foarte drag rolul de parinte. Ba chiar cel mai drag? Uite, ca sa intelegi de ce zic asta, ma intreba Florin Grozea zilele trecute ce stiu eu face cel mai bine in viata. Am raspuns spontan: sa fac prunci :)) Legat de acest top 3, cum ii zici tu, lucrurile sunt simple din punctul meu de vedere: 1. asculta-ti copii, ai la fel de mult de invatat de la ei cat ii inveti tu 2. iubeste-i pentru ce sunt ei acum nu pentru ce vrei tu sa fie 3. lasa-i sa se bucure cat mai mult de copilarie, o sa aiba timp destul sa fie mari :)
Auzim des expresia “timp de calitate” in familie. Ce inseamna pentru tine aceasta expresie?
Pai aia e problema cu multi parinti, ca doar aud despre asa ceva si vorbesc despre asa ceva, dar nu prea aplica. Iti dau exemplu clar: am vazut o mamica foarte determinata sa rezolve chestiunea cu timpul petrecut cu copiii si s-a angajat intr-o discutie lunga si controversata cu altii pe facebook. Asta in vreme ce fetita ei, de 3 ani, tragea de ea sa se joace impreuna. Am intrebat-o (pe romaneste, stii ca io asa sunt) cum poate fi atat de proasta? S-a uitat mirata la mine si mi-a spus incet: ”Nu mi-am dat seama”. Timpul de calitate in familie inseamna ca din secunda in care ti-a sarit copilul in brate ai uitat de telefon, de laptop de absolut orice si esti doar cu el. Nici macar nu conteaza daca asta dureaza doar 15 minute, dupa care copilul pleaca intr-ale lui. Ce conteaza este ca tati si mami au fost doar pentru el in acele momente. Asta este timp de calitate. Nu povesti despre el.
Patricia e la varsta povestilor. Ii citesti povesti? Aveti vreun ritual?
In fiecare seara, Patricia asculta povesti. In weekend si la somnul de amiaza. Ritualul este unul simplu (desi este mult spus ritual): i se citeste povestea, dar cu conditia ca dupa terminarea povesti tati sau mami se ridica si ea doarme singura, ca o fetita mare :).
Stim, e o intrebare grea:). Ce fel de parinte esti?
Cand am povestit cu minunatii de la Salvati Copiii Romania ultima data, mi-au spus despre conceptul good enough parent. Si mi-am dat seama ca asta ma caracterizeaza cel mai bine. Sunt un parinte good enough. Adica incerc sa fac tot ce e mai bine pentru copiii mei, dar in acelasi timp sa nu uit ca am responsabilitati de parinte, adica sa ii pregatesc pentru viitor, in acelasi timp cu a le respecta dreptul suprem de a fi copil cat mai mult timp posibil.
Copiii tai sunt talentati. Cum ii incurajezi sa-si exprime talentul sau abilitatile?
Discutand despre ce fac, cum fac. Laudandu-i cand trebuie, explicandu-le ce nu fac bine cand credem noi ca nu fac bine. Cred ca e cea mai buna varianta. Dialogul, comunicarea despre orice sunt de baza in relatia cu copiii. Pentru ca cei mici sunt imensi cand vine vorba de a intelege ca respectul cu care ii tratezi inseamna a vorbi deschis cu ei.
Cum te raportezi la scoala, examenele si provocarile din viata copiilor tai mai mari?
Alex (15 ani) si Mara (10 ani) stiu teoria mea: incercati sa iesiti din scoala cat mai putin prajiti. A spune ca nu am o parere buna despre scoala romaneasca ar fi, vorba englezului, un understatement. Asa ca ei stiu ca este o etapa necesara in evolutia lor ca oameni. Dar nici pe departe suficienta, nici pe departe. Asa ca noi, in familie, contam mai mult pe scoala vietii decat pe scoala formala.
Esti plin de voie buna, de aceea, nu pot sa nu te intreb: cum ridici “indicatorul de fericire” in familia ta?
Fac parte din categoria de oameni care vad mereu si mereu partea plina a paharului. Dar fara sa uite niciodata ca partea goala exista si ea, acolo :) Trebuie ca am facut eu ceva bine in viata asta de sunt binecuvantat cu o asemenea familie. Asa ca incerc sa intorc cat pot catre cei din jur fericirea mea. Iar asta se face in primul rand prin zambet :) In familie dialogul este baza fericirii. De acolo incepe totul :)
Ce ai invatat de la copiii tai? Descrie-ne o experienta in care ai primit “cadou” o lectie de viata tocmai de la cei mai mici.
Mi-e greu sa aleg un exemplu, nu vreau sa fac discriminari :)) Dar pot sa iti pun ce ma invata in fiecare zi copiii mei: ca o zi fara sa spui ”draga”si sa zambesti cand te uiti la persoana iubita este o zi pierduta :)
Esti implicat mereu in proiecte faine. Ce mai pregatesti acum?
Kooperativa 2.0 scrie pe mine de 1 an si ceva! Acolo avem o gramada de proiecte, care de care mai frumoase. Avem bloguri si siteuri de nisa, bloguri personale, facem campanii cu si pentru bloggeri, facem tot felul, va recomand sa dati un ochi daca aveti treaba cu domeniul :)
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
De ce e important sa il accepti pe copil asa cum esteMulte din neintelegerile dintre parinti si copii isi gasesc originea in dorinta parintilor de a se oglindi in copilul lor, de a-si indeplini propriile nevoi si asteptari prin copil.
-
50 de intrebari pe care sa le adresezi copiluluiComunicarea dintre parinte-copil este intr-o continua transformare, astfel ca in unele cazuri ea poate sa fie foarte buna, in timp ce alteori poate avea de suferit si drept consecinta, relatia dintre cei doi poate deveni tot mai rece.
-
Absenta tatilor din viata fiicelor. Efectele la maturitateCopiii abandonati de unul din parinti sau de amandoi traiesc sentimente intense de furie, uneori ascunsa, alteori clar vizibila comportamental prin batai fizice si agresivitate indreptata asupra celor din jur.
Adauga tu primul comentariu: